Dupa domnia Iui Sesostris al IlI-lea, puterea Egiptului se mentine nestirbita in vremea lui Amenemhat al III-lea (coregent si urmas al acestuia, 1850-1800 i.e.n.), care amenajeaza oaza Fayum; autoritatea faraonilor din dinastia a XII-a slabeste o data cu domnia lui Amenemhat al IV-lea (1800-1792 i.e.n.) si, in special, a reginei Sbenkneferuna (1792-1785 i.e.n.), care incheie dinastia. Dinastiile egiptene urmatoare (a XIII-a si a XIV-a, 1785-1680 i.e.n.), compuse din faraoni slabi, pierd controlul asupra intregului Egipt, se retrag in Egiptul de Sus: principala lovitura data Egiptului a fost externa si s-a datorat invaziei hicsosilor care au lasat o amintire inspaimantatoare. Lor le datoreaza istoria Egiptului a doua perioada interimara (1730-1562 i.e.n.).
Hicsosii (nume gasit la Manethon, deformare din hekakhasout= sef al tarilor, probabil deserturilor, straine), popoare indoeuropene cantonate in Orient, erau impinsi spre rest de hititi, huriti si kasiti. Ei erau militar vorbind, superiori egiptenilor, datorita armelor de fier, cavaleriei si carului de lupta, pe care le vor adopta si egiptenii. In vremea celei de a doua perioade interimare, au coexistat doua state egiptene: unul hiesos, cu capitala la Memphis apoi la Avaris, in apropierea Deltei Nilului (Marea dinastie hiesosa, a XV-a, 1730-1630 i.e.n., Mica dinastie hiesosa, a XVI-a, 1630-1560 i.e.n., despre care nu se stie cu siguranta daca ar fi fost hiesosa sau thebana), celalalt, condus de suverani autohtoni, cu capitala la Xois apoi la Theba (dinastiile a XIV-a si a XVI-a, ultima intre 1680-1562 i.e.n.). Nu trebuie sa se inteleaga ca ar fi vorba de acelasi teritoriu; Egiptul xoit se intindea pe un teritoriu nordic, nn se stie exact, cat de mare, pe cand cel theban ociipfl. sudui, traditionalul Egipt de Sus.
Hicsosii n-au putut sa-si Inlinda stapanirea asupra intregului Egipt (poate cu exceptia a doi suverani hiesosi – Khian si Apepi I), iar nomarhii thebani, care au iidoptat, in vremea dinastiei a XVII-a, titulatura faraonica, realizand o forma statala in mod firesc cu mult mai stabila, au inceput, cu succes, izgonirea hicsosilor din Egipt, incheiata de Ahmes I (Eliberatorul), probabil la 1560 I.e.n., intemeietorul dinastiei a XVIII -a. in timpul stapanarii hiesose, cam pe la 1660 i.e.n. a avut loc patrunderea evreilor in Egipt, care s-au stabilit la Uadi-Tumihet (Oessen) ca supusi ai egiptenilor; ei au rezidat in Egipt 430 de ani (pana la 4290 i.e.n.).
Ai vreo nelămurire?