In 560 i.e.n., singurul atenian care obtinuse in Ecclesia (adunarea poporului) dreptul ia o garda de corp ocupa, cu ajutorul acesteia, Acropolea si instaura conducerea personala. Aproape 40 de ani i-au fost necesari lui Pisistrate pentru a deveni tiranul Atenei.
Animat de patriotism sincer, s-a angajat fara rezerve in campania dusa de Solon (cu care inrudit fiind intretinea relatii de stransa prietenie) pentru cucerirea insulei Salamina. Bogat (poseda mine de aur in Tracia), darnic, curajos, in acest razboi care n-a avut campioni (Solon fiind mai degraba conducatorul intelept) Pisistrate s-a apropiat cel mai mult de imaginea pe care grecii o aveau despre campioni. Popular in urma comportarii sale in luptele pentru Salamina, Pisistrate dezvaluie calitati de om politic in confruntarile izbucnite in Atena dupa plecarea lui Solon. isi alege cu grija tabara pe care o va sustine; in ciuda apartenentei sale de clasa (era eupatrid), nu intra in tabara acestora, condusa de un oarecare Licurg, grupati in partida pedienilor (locuitori de la ses), reprezentanti ai marii proprietati funciare, care urmareau rasturnarea legislatiei lui Solon.
Cocheteaza cu paralienii lui Megacles Alcmeonidul, care-i reprezentau pe meseriasii si negustorii din zona maritima a Atticii, alaturi de c sustinu mentinerea legislatiei lui Solon, dar opteaza pent diacrieni, tabara locuitorilor din zona muntoasa a Attic tarani saraci, pastori si mineri, ce voiau sa aduca unele core luri in favoarea lor la legislatia amintita. isi asigura si spriji extern, al aristocratiei din Thessalia . Thessalia – zona de campie fertila a Greciei nordice, dintre Macedonia si Grecia propriu-zisa, ocupata de o populatie rezultata din amestecul petrecut in timpul migratiilor grecilor intre pelasgi, perhebri, ahei si dorieri, populatie care se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor (mai ales a cailor); orase mai importante: Larisa, Cranon, in jurul carora se forma, in timp de razboi, statul federat thessalian.
Neobtinand teren in disputele oratorice, Pisistrate intelese ca singura cale pentru a-si atinge scopul era forta. Servit de minune de un atentat impotriva sa, care-i provoaca o rana neansemnata (se banuieste ca el insusi ar fi inscenat acest atac), obtine dreptul de. garda de corp si o foloseste pentru instaurarea tiraniei, intreaga Grecie, mai putin Sparta a carei formula de guvernare fusese fixata cu secole inainte, traversa atunci epoca tiranilor. Tirania lui Pisistrate a fost, partial, un element de progres, contribuind la slabirea aristocratiei si la fixarea democratiei.
Tiranul Pisistrate a mentinut ferm legislatia soloniana si a efectuat reforme antieupatride, in folosul diacrienilor si paralienilor. Astfel, in cele trei etape ale domniei personale, care s-a intins intre 560-527 i.e.n., a confiscat unele pamanturi ale eupatrizilor pe care le-a distribuit diacrienilor. Pisistrale a fost alungat de doua ori: chiar in 500 i.e.n., pana 556 i.e.n., cand a fost rechemat de Megacles, precum si In 552 i.e.n dupa care s-a exilat in insula Eubeea, revenind definitiv iu Atena 542 i.e.n.
Tot in folosul acestora a infiintat un soi de credit de stat, care sustinea cu imprumuturi pe micii proprietari de pamant, pe care i-a scutit de unele impozite, prin introducerea impozitului egal, pe venit. De asemenea in favoarea taranilor saraci, instituie judecatoriile itinerante, care-i scuteau pe locuitorii satelor Atticii de cheltuiala deplasarii la Atena pentru diversele pricini. Revenit din ultimul sau exil din insula Eubeea, Pisistrate, cu fonduri proprii si cu sprijin thessalian, transforma garda de corp intr-un veritabil detasament militar, care devine, in felul acesta, prima armata permanenta a Atenei; Pisistrate a folosit-o pentru a-si asigura tirania, in acelasi scop, si-a instalat apropiatii in magistraturile intemeiate de Solon, silind aristocratia sa accepte definitiv legislatia acestuia. Elibeea, insula separata prin stramtoarea Eurip de coastei Atticii si Beotiei, celebra prin crescatoriile sale de boi de unde si numele. Cele trei mari orase ale sale, Chalcis, Caristos, Eretria, si-au fondat dezvoltarea pe valorificarea zacamintelor proprii de marmura, arama, fier, a comertului maritim, pe intemeierea de colonii in Ciclade si in sudul Italiei.
Moderat in politica interna, oricum departe de intelesul pe care-l dam astazi notiunii de tiranie, Pisistrate contribui la cresterea puterii economice a Atenei, a carei populatie spori, mai ales cea de mestesugari, de comercianti, de marinari, angajati in expansiunea flotei comerciale si de razboi. Pentru a mentine calea maritima a granelor, aduse din campiile nord-pontice, Pisistrate isi asigura controlul Helespontului si al Bosforului prin stapanirea Sigeului, verilabila cheie a drumului de intrare in Marea Neagra. De numele lui Pisistrate se leaga, de asemenea, o serie de lucrari publice, intre care prima biblioteca publica, hecatompedonul, anticipatie a Parthenonului, templele Atenei Palas pe Acropole, al lui Zeus Olimpianul pe malul lui Ilisos (numai temeliile), al zeitei Demeter din Eleusis, precum si un odeon pentru spectacole (daramat dupa moartea sa). Sarbatorile populare in cinstea zeitei Atena (panatenee) si a zeului Dionisos au capatat stralucire, incepand a avea caracter panhelenic.
si totusi, cu tot progresul marcat in impunerea legislatiei democratice a lui Solon, tirania lui Pisistrate a franat evolutia democratiei ateniene. Reculul democratiei in timpul conducerii personale a lui Pisistrate s-a datorat faptului ca deasupra institutiilor democratiei se afla vointa tiranului iar in fruntea acestora erau numiti apropiatii sai, ceea ce facea loc arbitrariului. Moartea lui Pisistrate, in 527 i.e.n., a evidentiat si mai mult reculul inregistrat de democratie: in fruntea statului atenian s-au instalat cei doi fii ai sai, Iliparc si Ilipias, care nu intruneau simpatiile populare. Se adauga faptului slabirea pozitiilor externe ale Atenei, datorata in cea mai mare parte expansiunii persilor in Asia Mica, care-si impun influenta in posesiunile ateniene din Chersonesul (peninsula) Tracic (in sud-estul Traciei, azi peninsula Galipoli), precum si pierderii Sigeului.
Miscarea impotriva tiraniei Pisistratizilor se intari in interiorul cetatii, astfel ca, dupa un complot antitiranic nereusit, in 514 i.e.n., in care moare Hiparc, Ilipias fu rasturnat cu ajutor spartan de Alcmeonizi, in 509 i.e.n. in istoria Atenei, epoca tiraniilor se incheiase. Ilipias, dupa o incercare neizbutita de a se intoarce la Atena in 506 i.e.n., se refugie la persi pe care-i servi tradandu-si patria, in speranta de a fi reinstalat de acestia in fruntea Atenei.
Ai vreo nelămurire?