La Roma si in Italia, datorita sprijinului veteranilor sai si al celor 10 000 de cornelieni, Sulla avea o pozitie stabila si absolut de lemut, intentionand, la un moment dat, sa restaureze regalitatea in profitul sau. O dovedeste chiar dorinta sa privind propria inmormantare.
Dar, intr-o maniera care-i ului pe prietenii si partizanii sai, isi depuse brusc, in 79 i.e.n., prerogativele dictatoriale si se retrase langa Cumae, in Campania, la una din proprietatile sale. Unii contemporani pun actul pe seama Valeriei, o tanara fermecatoare, de 25 de ani, pe cars, indragostit ca in tinerete, o lua de sotie (a cincea). in linistea domeniului, naturala, dar si a republicii asigurata de partizanii sai, isi redacta “Memoriile” (pierdute, dar transnise prin opera lui Plutarch care le-a citat pe larg) si, in 78 i.e.n., se stinge, temut de toti ca si cum ar mai fi fost in viata. (Appianos: “Sulla era de temut chiar si dupa moartea sa”.)
Cortegiul funerar al lui Sulla a ramas neegalat in intreaga istorie a Romei. Doua mii de coroane de aur si o imensa multime Veterani, liberti, tineri patricieni, cavaleri, cetateni de toate varstele, copii) au insotit cortegiul de la Cumae la Roma. Aici, pe Campul lui Marte, in prezenta tuturor magistratilor, preotilor si senatorilor, a unei multimi din clipa in clipa mai mari, a avut loc incinerarea, urna funerara fiind ingropata in rand cu mormintele regilor Romei
Ai vreo nelămurire?