Regulamentele organice

Ocupatia militara otomana invocata ca necesara pentru eliminarea miscarii eteriste si pentru numirea domnilor pamanteni a nemultumit Rusia care considera ca viitorul principatelor romane era o problema ruseasca. In 1826, Rusia obliga imperiul Otoman sa incheie conventia de la Akkerman (1826) prin care se prevedea:
– statutul de putere protectoare pentru Rusia;
– alegerea domnitorului pe 7 ani din randul boierilor pamanteni;
In 1828 se declanseaza razboiul ruso – turc incheiat cu victoria Rusiei. Pacea de la Adrianopol din 1829 prevedea:
– autonomia principatelor;
– retrocedarea raialelor: Turnu, Giurgiu si Braila Tarilor Romane;
– eliminarea monopolului turcesc asupra comertului extern romanesc;
– introducerea unor legi organice (regulamentele organice) in cele doua principate;

Regulamentele organice au jucat rol de constitutie, ele fiind introduse in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. Acestea prevedeau:
– separarea puterilor in stat;
– puterea legislativa apartinea unei adunari obstesti alcatuita din boieri;
– puterea executiva era atribuita domnitorului ales pe viata de o adunare obsteasca extraordinara;
– puterea judecatoreasca era atribuita instantelor de judecata si Inaltului Divan Domnesc;
– inlocuirea multitudinii impozitelor cu un impozit unic numit Capitatie;
– reforme in administratie, justitie si educatie;
– eliminarea vamilor interne.