La jumatatea secolului al XVII-lea Anglia a fost bulversata de o revolutie burgheza ce a dus la instaurarea Republici. Dupa moartea lui Oliver Cromwell in 1658, monarhia va fi restabilita avand insa alaturi un parlament al carui rol a crescut foarte mult.
Tensiunile intre rege si parlament au izbucnit in timpul regelui Iacob I (1603-1625) in ceea ce priveste taxele fixate de rege. Aceste tensiuni s-au accentuat in timpul domniei urmasului sau Carol I Stuart (1625 -1649).
-Cauzele revolutiei din Anglia: –
1. Incercarile regelui Carol I de a colecta fonduri fara acordul parlamentului.
2. Politica religioasa dusa de rege care era ambican si avea simpatii pentru catolicism, in timp e membrii parlamentului erau in mare puritani.
3. Politica filo-franceza dusa de rege.
4. Franarea dezvoltarii economice prin acordarea brevetelor de infiintare a intreprinderilor de catre rege.
In 1628, parlamentul i-a adresat regelui “Petitia Dreptului” act care:
– stabilea ca este ilegala impunerea de taxe fara acordul parlamentului;
– ii atragea atentia asupra limitelor puterii regale cat si asupra prerogativelor parlamentului.
Rezistenta parlamentului l-a determinat pe rege sa il dizolve in 1629, urmand o perioada de guvernare fara ajutorul acestuia. Nevoia de bani pentru a continua razboiul cu Scotia il determina pe Carol I sa convoace parlamentul in 1640. Profitand de situatia in care se afla regalitatea, parlamentul:
– a anulat taxele impuse anterior.
– i-a adresat regelui: “Mustrarea cea Mare”: care facea bilantul abuzurilor monarhiei.
Rau sfatuit, regele a incercat sa aresteze conducatorii opozitiei din parlament, incercarea sa a esuat si paraseste Londra, declansandu-se astfel razboiul civil (1642- 1649). Victoria finala a apartinut parlamentului care dupa condamnarea si executarea lui Carol I (30 .ianuarie. 1649) a proclamat Republica. In cadrul noului sistem politic, puterea reala apartinea armatei condusa de Oliver Cromwell. Desele conflicte intre invingatorii razboiului civil il determina pe Cromwell sa dizolve parlamentul (1653) si sa se proclame Lord – protector. Noul regim era de fapt o dictatura militara. Dupa are rol restauratia Stewarzilor care cuprinde domniile regelui Carol al – II-lea (1660-16685) si Iacob al II-lea (1685- 1688).
In 1689, dupa inlaturarea lui Iacob al II-lea, la tronul Angliei este adus Wilhelm de Orania care a acceptat sa guverneze pe baza declaratiei drepturilor producandu-se “Revolutia Glorioasa”.
-Sistemul politic britanic –
Incoronarea lui Wilhelm de Orania si a sotiei sale Maria, ca regi ai Angliei a reprezentat de fapt inlocuirea monarhiei ereditare de drept divin cu monarhia parlamentara intemeiata pe suveranitatea natiunii.
Desi nu o exista o constitutie britanica adevarata, conducerea statului era asigurata printr-un ansamblu de legi care fundamentau formalizarea politica a Angliei:
– “Declaratia Drepturilor”- (1689)- in care se precizau drepturile si datoriile poporului si ale regelui.
– “Trienal Act” (1694)- adoptat in 1694 hotara alegerea parlamentului o data la trei ani.
– “Act of Settlement”-(1701)- care stabilea ca regii trebuie sa fie protestanti.
– “Act of Union”- (1707)- care inlocuia uniunea personala a Angliei si Scotiei cu Uniunea Politica luand nastere Regatul Unit a Marii Britanii.
La baza noului sistem a stat principiul separarii puterilor in stat: puterea legislativa era detinuta de: rege care sanctiona legile aprobate de parlament dar pe care nu le putea anula:
– parlamentul era alcatuit din doua camere: Camera Lorzilor si Camera Comunelor;
– puterea executiva asigurata de Cabinetul alcatuit din ministrii;
– puterea judecatoreasca era asigurata de instantele judecatoresti.
Partizani ducelui de York au alcatuit gruparea iacobitilor (Tory) iar adversarii sai pe cea a whigilor. Cele doua grupari au reprezentat nucleele viitoarelor partide politice moderne.
In timpul domniei lui Carol al II-lea, parlamentul a adoptat Habeas Corpus Act (1679), un document fundamental care stabilea ca nici o persoana nu putea fi arestata sau detinuta mai mult de 24 de ore fara o hotare judecatoreasca. Acest fapt constituia un moment de mare importanta in formarea statului modern in Anglia, intrucat se stabilea un nou raport intre cetateni si putere. Urmatorul rege, Iacob al II-lea, a luat masuri prin care dorea sa restabileasca puterea monarhiei stirbita in urma razboiului civil.
Pentru a impiedica un nou conflict distrugator, tory-ii au incheiat o intelegere cu Whigii, in urma caruia Iacob al II-lea a fost detronat.
Ai vreo nelămurire?