In primul razboi mondial Inteligence-Service ajunsese In concluzia ca un exemplar din codul secret german se lilla la postul T.F.F. din Bruxelles. Dupa abile actiuni ale Agentilor sai, serviciul englez de spionaj va intra in posesia codului secret.
Cum ? Ce consecinte va avea aceasta ?

In ziua de 27 noiembrie 1914, postul T.F.F. defectandu-se, autoritatile militare germane, pentru a-l repara, pelcaza la serviciile inginerului Alexandru Szek, tanarul care se bucura de reputatia unui valoros tehnician, inventatorul unui nou tip de aparat de receptie, cunoscator al inni multor limbi straine. Germanii, incantati de priceperea inginerului si, mai ales, de faptul ca tatal acestuia rni protejat de imparatul Austriei, il ataseaza in mod permanent pe linga postul radio-telegrafie din Bruxelles. Dupa mul multe luni de munca fara preget, Szek reuseste sa copieze principalele caracteristici ale codului secret, precum si combinatiile cele mai uzuale. Din acest moment, priceputii agenti ai Inteligence-Service-ului il vor castiga, si Szek se alatura luptei aliatilor. In luna august 1916, cu ajutorul doamnei Gille, patrioata belgiana, reuseste sa se Strecoare prin reteaua mortii de la frontiera si, ajuns in Olanda, la 15 august preda codul secret maiorului Opperheim.
Gratie posedarii codului secret german, englezii au putut sa descifreze numeroase telegrame, dintre care cele; mai importante sunt cele care au determinat intrarea in razboi a Statelor Unite.

La 23 ianuarie 1917, orele 23, D. Page, ambasadorul Statelor Unite in Anglia, a fost chemat la Ministerul de Externe din Londra, unde i s-a aratat traducerea unei telegrame adresate de guvernul german plenipotentiarului sau din Mexic. Prin aceasta i se aducea la cunostinta ca la 1 februarie Germania va dezlantui un razboi submarin pe viata si pe moarte. Pe de alta parte, se propunea Mexicului o alianta eu Germania, urmand sa i se restituie teritoriile pierdute in urma razboiului din 1906 (Texas. Noul Mexic si Arizona) si sa i se acorde un larg sprijin financiar.
Convinse de autenticitatea planurilor diabolice ale Germaniei, dupa nici doua luni, la 5 aprilie 1917, Statele Unite ii vor declara razboi.

Iata ce a insemnat descifrarea codului secret german. Ce s-a intamplat insa cu Alexandru Szek ? Exista cateva ipoteze : este probabil ca a cazut victima politiei secrete germane sau, mai plauzibil, a fost jertfa Inteligence-Service-ului, care a tinut sa-si asigure, prin “reducerea la tacere”, secretul sustragerii codului diplomatic german. Orice indiscretie a lui Szek i-ar fi facut pe germani sa modifice cifrul diplomatic de indata ce si-ar fi dat seama ca el a fost sustras, lucru care n-ar fi convenit aliatilor.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?