I.Scrisa in 1924.si publicata in Revista romana (anul I, nr. 1, 1 iunie), Riga Crypto si lapona Enigel este balada caracterizata de insusi autorul drept un “Luceafar intors “.
Alcatuita din doua parti, poezia este o demonstrare a ideii ca inereatul (reprezentand puritatea) trebuie pastrat, orice iesire din acest stadiu insemnand intrarea in circuitul “facutului”, care duce ireversibil spre moarte.
Optiunea poetului a fost exprimata si in versurile:
“II lasa-n pacea-ntaie a lui,
Ca vinovat e tot facutul
Si sfant, doar nunta, inceputul”. (Oul dogmatic).
II. Structura compozitionala a baladei evidentiaza mai multe aspecte:
1. La nivel formal, Riga Crypto este alcatuita din doua parti, fiecare dintre ele prezentand cate o nunta: a) una reala, consumata, implinita si b) una initiatica, neimplinita, modificata in final, prin casatoria lui Crypto cu masalarita.
a) Partea I (strofele I – IV) prezinta scenariul unei nunti cu vin vechi si “beteli cufunda”. in acest cadru, menestrelul este rugat sa mai spuna o data povestea Rigai Crypto. Naratorul (un fel de poet-lautar, specific spatiului romantic apusean) este “trist” si “aburit”, fapt care ar putea sugera tenta elegiaca a “zicerii” sale; momentul ales (“la spartul nuntii”) este lipsit de solemnitate, ca si spatiul in care se va repeta, in alte conditii, “cantecul larg”, al menestrelului (in camara).
b) Partea a II-a (strofele V-XXVII) cuprinde povestea nuntirii nerealizate a doi parteneri apartinand unor regnuri diferite: o ciuperca si o fata.
Crypto este rege peste ciuperci si isi traieste “in pat de rau si-n huma unsa” existenta eterna.
El se indragosteste de Enigel (o fata-venita din Laponia si al carei nume aminteste numele raului tatarasc bigul (arata T. Vianu); mergand cu turmele ei de reni, spre sud, la pasunat, fata este ademenita de Crypto.
Aspiratia erotica a lui Crypto exercita o atractie asupra lui Enigel, astfel incat ea adoarme “pe trei covoare de racoare”; intreaga discutie se petrece in vis ca si in Luceafarul.
Plapandul rege cu existenta eterna incearca sa atraga, in lumea lui, fiinta umana (asa cum Luceafarul ii oferise fetei de imparat nimbul vesniciei); si de data aceasta insa, muritoarea refuza, ascunzandu-si gandul sub forma mai blanda a amanarii: “Te-as culege, riga bland … Zorile incep sa joace / Si esti umed si plapand / Teama mi-e, te frangi curand, / Lasa. Asteapta de te coace ” (s.n.)
Cuvintele ei constituie o incercare de a -l determina pe Crypto sa renunte la aventura, pentru el neexistand “coacere”, caci riga reprezinta ipostaza statica a creatiei. '
Traind, ca toti nordicii, cu nostalgia soarelui in suflet, Enigel percepe invitatia “la somn fraged si racoare” ca pe o blasfemie: “Ca o lama de blestem -Vorba-in inima-ai infipt-o!” Pentru fiinta umana, “somnul” echivaland cu o involutie, Enigel se pregateste sa-si urmeze drumul.
Discutia prelungindu-se, Crypto este surprins de Soare, tocmai cand imprudentul indragostit iesise din conul lui protector de umbra.
Atins de razele arzatoare, regele-ciuperca va suferi o transformare demonica, pedeapsa pentru ca a incercat sa-si contrazica destinul:
“Si sucul dulce inacreste!
Ascunsa-i inima plesneste,
Spre zece vii peceti de semn,
Venin si rosu untdelemn
Mustesc din funduri de blestem;”
“impodobit” cu petele care indica ciupercile otravitoare si plin, acum, de venin, Crypto va ramane intr-o lume. malefica; nunta dorita este inlocuita cu una hilara (“Cu masalarita mireasa”), insotirea cu o planta otravitoare fiind ultimul moment al pedepsirii lui Crypto.
2. Sub raportul continutului, balada “Riga Crypto si lapona Enigel” dezvolta tema increatului.
Notiunea de increat (pe care Ion Barbu o introduce in literatura) reprezinta preexistenta, stadiul imediat anterior nasterii (reprezentat prin ou). Considerat' ca timp al puritatii, increatul trebuie mentinut, intrucat trecerea in stadiul de creat aduce imbatranirea si moartea. Asa se intampla cu melcul care isi paraseste, prea devreme, cochilia protectoare (“Dupa melci”); asa se intampla si cu “nebunul riga Crypto”, scos din starea de gratie tot catre o fiinta umana (devenita astfel un demiurg caricat).
Ai vreo nelămurire?