Capitolele urmatoare ale istoriei bizantine (V-IX) stau sub semnul cautarii miresei. Pentru a-si tine fiul departe de prigonitorii iconoclasti”, imparateasa ii cere episcopului Platon sa-i caute “o sotie nu numai cea mai frumoasa si cea mai dorita, dar si cea mai binecredincioasa intru ortodoxie”. Episcopul, inzestrat cu har divin, iluminat de Sfanta Maria, are previziunea fecioarei alese, care s-ar afla printre nepoatele cuviosului Filaret, un filantrop scapatat din Amnia, pe malul Pontului Euxin. Kesarion Breb ii promite episcopului, cu care se imprietenise, ca va pleca in cautarea miresei: “Eu ma voi duce sa caut mireasa”. Ajuns la curtea lui Filaret, Egipteanul – cum il denumesc localnicii care “ii atribuiau in taina puteri imprumutate de la Demon” – o cunoaste pe nepoata acestuia, Maria, care il face sa exclame admirativ: “O! vedenie a frumusetii eterne”. Este momentul declansator al iubirii interzise. In acest punct, prozatorul introduce motivul Cenusaresei, intr-o forma contaminata de povestea bizantina. Kesarion probeaza condurul adus cu sine care se muleaza perfect pe piciorul Mariei. Dar spre Bizant se vor indrepta douazeci de tinere alese dupa aceeasi proba. Cea preferata, in cele din urma, este tot Maria din visul lui Platon, portretizata de autor ca o zeita: “Era prin urmare un dar al cerului. Era o armonie mladioasa. Erau ochii plini de adancimea placerilor. Constantin cunoscu si el ca aceasta trebuie sa fie aleasa si o dori numaidecat, ca pe o jucarie”.
Dupa nunta imparateasca, insa, se ivesc semnele infernale in Bizant. Sub stralucirea aparenta a vietii bizantine “se vadesc lucruri nu tocmai bine mirositoare”. Constantin isi paraseste adesea sotia, petrece noptile in desfrau si comploteaza cu polemarhul Alexie.
Imparateasa Irina afla de complotul acestora, il ameninta pe Constantin cu moartea si il obliga sa se caiasca, in timp ce complicele lui se refugiaza in Armenia. Conflictul nu se stinge totusi. Batranul Lahonodracon, fostul strateg al lui Leu-imparat, ratacitor prin Tracia, se razvrateste contra imparatesei si, impreuna cu Alexie, pregatesc ostile sa ocupe Bizantul. Auzind vestea, garzile imperiale conduse de capitanul Carol si batranul Arnulf o detroneaza pe Irina, il surghiunesc pe Stavrikie si il instaleaza pe tron pe desfranatul Constantin. Maria, ajunsa imparateasa, isi infrunta sotul si il refuza cand “Imparatul se intoarce la dansa”.
Ai vreo nelămurire?