Articles Tagged: antichitate

Dupa un mileniu si jumatate de la moartea sa, grecii Herodot si Diodor din Sieilia i-au gasit numele in traditia orala care-l pastra ca pe umil dintre cei mai mari razboinici. I-au zis Sesostris, cuceritorul unei jumatati a lumii. Atat de mare era inca faima sa, incat in “Sesostris” au fost inchisi doi faraoni cu […]

In aceasta perioada s-a cristalizat si structura sociala: Darea aristocratie sclavagista, aflata in fruntea principalelor departamente, paturile mijlocii libere (micii functionari, mica preotime, meseriasii, membrii obstilor rurale), oamenii semidependenti, folositi in gospodaria regelui, a templelor, a nunilor demnitari si, in fine, sclavii propriu-zisi. S-a perfectionat tehnica agricola si de prelucrare (apar plugul cu coarnele mult […]

Dupa domnia Iui Sesostris al IlI-lea, puterea Egiptului se mentine nestirbita in vremea lui Amenemhat al III-lea (coregent si urmas al acestuia, 1850-1800 i.e.n.), care amenajeaza oaza Fayum; autoritatea faraonilor din dinastia a XII-a slabeste o data cu domnia lui Amenemhat al IV-lea (1800-1792 i.e.n.) si, in special, a reginei Sbenkneferuna (1792-1785 i.e.n.), care incheie […]

Al doilea razboi punic incepuse intr-un mod extrem de periculos pentru Roma, care se vedea, pentru prima data dupa razboaiele cu Pyrrhus, atacata la ea acasa. Scipio avea atunci numai 17 ani si, in calitate de tribun, participa, la Ticinus, la prima lupta contra ostilor cartagineze, aliate cu celtii transpadani (o armata consulara, comandata de […]

Ecoul cuceririi romane in Peninsula Iberica fu atat de mare si de popular, incat il aduse pe Scipio, in 205 i.e.n., in scaunul de consul al republicii, la varsta de 30 de ani. (toate ca Hannibal nu-si putea fructifica, din cauze logistice, succesele militare, era limpede pentru orice om cu simtul realului ca avea si […]

In 189 i.e.n., la Magnesia ad Sipylum. (spre deosebire de Magnesia ad Meandrum), in Lydia, in fruntea unei armate de 30 000 de oameni, Scipio obtinu o victorie stralucita asupra unor forte covarsitoare ca numar: 70 000 de osteni. Infrangerea lui Antiochos al III-lea, definitiva, conditiile de pace extrem de favorabile obtinute prin pacea de […]

Dupa batalia de la Ipsos, din 301 i.e.n., cand coalitia diadohilor Cassandros, Lysimachos si Seleucos infrange pe cel mai stralucit general al lui Alexandru cel Mare, Antigonos Monophtalmos, ideea reunificarii imperiului macedonean dispare definitiv. Pe teritoriul acestui imperiu se intaresc trei state: Macedonia, Egiptul Ptolemeilor si Regatul Seleucid. Cel care a creat acest ultim stat, […]

Incepand din anul 301 i.e.n., Seleucos I nu a mai avut decat infruntari nesemnificative cu ceilalti diadohi si se putu consacra organizarii interne. Orientindu-si politica spre vest, Seleucos I nemultumi pe Ptolemeu I care se uni cu Lysimaehos. in contrapartida Seleucos I incheie o alianta cu Demetrios Poliorcetes, pe care o intari casatorindu-se cu fiica […]

Inca din vremea domniei tatalui sau, Sargon al II-lea, 722-705 i.e.n., intemeietorul ultimei dinastii sargonide a Regatului Asirian Nou (908-605 i.e.n.), Sennacherib a participat activ la viata politica si militara a Asiriei. El a condus spionajul asirian in Urartu (Armenia) si in tarile inconjuratoare, precum si, probabil, politia asiriana. Nu este strain de reprimarea chaldeenilor […]

In 702 i.e.n., Sennacherib, beneficiind de serviciile modernei armate asiriene, infrange In doua batalii desfasurate simultan, la Kish si la Kutu, ostile coalitiei elamito-chaldeene, punandu-l pe fuga pe Mardukapaliddin. Ostile asiriene au pradat Babilonul si 200 000 de chaldeeni si babilonieni au fost luati In sclavie. Acelasi Mardukapaliddin inspira, insa, o noua rascoala in apus. […]