M. Sadoveanu ne-a ales o opera vasta cu o tematica diversa: viata celor multi si necajiti. Aparut in 1930, romanul Baltagul reda monografia satului moldovenesc la inceputul secolului XX. Acest roman preia nucleul epic al baladei Miorita, pe care-l transforma intr-o naratiune densa, cu 16 capitole, avand in centrul ei tema cautarii si a cunoasterii […]
Articles Tagged: Baltagul
Despre opera literara Baltagul de Mihail Sadoveanu
“Baltagul se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu Hanu-Ancutei si continuata in buna pane de Zodia Racului.” Perpessicius Actiunea romanului are ca punct de plecare balada populara Miorita, dupa cum se vede din versul-moto, asezat la inceputul cartii: “Stapane, stapane,/ Mai cheama s-un cane…”. “Preluand viziunea mioritica a mortii, […]
Baltagul – personaje, monografie a vietii
O alta trasatura specifica romanului si prezenta in “Baltagul” este numarul, mare de personaje. Astfel, exista personaje principale (Vitoria, Nechifor Lipan, Gheorghita), secundare (Minodora, preotul Daniil Milies, baba Maranda, negustorul si hangiul David, ceilalti hangii si sotiile lor, Calistrat Bogza, Ilie Cutui s.a.) sau episodice (mos Pricop, functionarii de la prefectura din Piatra, functionarul de […]
Baltagul – argumentare ca este roman
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai de seama prozatori din literatura romana care a abordat o diversitate de specii literare, schita, povestirea sau romanul, acesta din urma fiind o opera epica in proza, de mare intindere, preponderent narativa, cu o actiune complexa si complicata, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative , cu […]
Baltagul – Roman-Compunere
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai de seama prozatori din literatura romana care a abordat o diversitate de specii literare – schita, povestirea sau romanul, acesta din urma fiind o opera epica in proza, de mare intindere, preponderent narativa, cu o actiune complexa si complicata, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative, cu […]
Referat despre deznodamantul romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu
Deznodamantul romanului este o consecinta a momentului culminant (descoperirea osemintelor lui Nechifor, intr-o rapa) si cuprinde scena praznicului, prelungita prin recunoasterea adevarului de catre cei doi ucigasi (Calistrat Bogza si Ilie Cutui). Dupa ce Vitoria s-a despartit, la cimitir, de sotul ei (pe care n-avea “sa-l mai vada pana la invierea cea din veac”), are […]
Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din romanul Baltagul
Vitoria Lipan este un personaj exponential care cristalizeaza trasaturile muntenilor – temperamente solare care pun viata in ecuatie cosmica. Fiecare moment al asteptarii sau al drumului constituie o marturie a unirii cu natura aflata mereu in consonanta cu trairile sufletesti ale personajului. Motivul soarelui strabate intreg romanul, drumul Vitoriei – replica pamanteana la marea calatorie […]
Particularitatile structurii compozitionale a romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu
Aparut in 1930 si scris in numai cateva zile, romanul “Baltagul de M. Sadoveanu infatiseaza o lume de puritate pagana, traitoare intr-un tinut in care datina este legea nescrisa a comunitatii. Alcatuit din 16 capitole (numerotate cu cifre romane), “Baltagul” se deschide cu o anecdota caracterologica despre nasterea neamurilor; printre acestea se numara si locuitorii […]
Viziunea asupra existentei traditionale a muntenilor din romanul Baltagul
Nucleul epic al romanului il constituie inceputul capitolului al X-lea – episod in care autorul face un excelent portret de grup al oamenilor de la munte. Traitori intr-un spatiu hieratic si pur, in care fiecare brad reprezinta emblematic viata si moartea, muntenii isi iubesc, mai presus de orice “datinile lor de la inceputul lumii”. Tema […]
Substratul mitic al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu
In “Baltagul”, din tesatura aparent simpla a faptelor, se releva un substrat mitic de mare profunzime: 1. Mitul mioritic (acceptat de unii, contestat de altii) se concretizeaza in faptul ca romanul continua actiunea baladei. In spatele naratiunii sta ideea destinului uman; autorul ridica o intamplare la rang de universalia, caci moartea este “a lumii mireasa”, […]