Accentuarea interesului pentru trecutul national, sub influenta ideologiei pasoptiste, conduce si in domeniul dramaturgiei la depasirea unor etape a cautarilor (reprezentate de incercarile lui Gh. Asachi, N. Istrati, M. soimescu, Al. Deparateanu in prima jumatate a secolului al XIX-lea), ca prima izbanda a genului impunandu-se in 1867 drama lui B.P. Hasdeu, Razvan si Vidra. Pe […]
Articles Tagged: Barbu Stefanescu Delavrancea
Comentariu – Apus de Soare de Barbu Delavrancea
Accentuarea interesului pentru trecutul national, sub influenta ideologiei pasoptiste, conduce si in domeniul dramaturgiei la depasirea unor etape a cautarilor (reprezentate de incercarile lui Gh. Asachi, N. Istrati, M. soimescu, Al. Deparateanu in prima jumatate a secolului al XIX-lea), ca prima izbanda a genului impunandu-se in 1867 drama lui B.P. Hasdeu, Razvan si Vidra. Pe […]
Referat – Caracterizarea Hagiului Tudose
Nuvela este o specie a genului epic in proza,cu un singur fir narativ si cu un conflict care implica un numar redus de personaje. Dimensiunile nuvelei se situeaza intre schita si roman.Nuvela este o naratiune in care se relateaza o intamplare inedita,surprinzatoare.Scriitorul intervine relativ putin,prin consideratii personale,iar descrierile sunt minime,In nuvela,participarea afectiva a naratorului este […]
Despre Barbu Stefanescu-Delavrancea
“Dezlantuirea oratorica este extraordinara, truculenta sublima, la nivelul poeziei lui V. Hugo si M. Eminescu.” G. Calinescu Cel mai stralucit orator al Romaniei contemporane, cum il numea Titu Maiorescu, romantic visator si fantast prin structura, receptand realismul si naturalismul, pasionat de pictura si de folclorul national, a debutat in 1883 cu nuvela de inspiratie rurala […]
Comentariul operei Apus de soare (varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea
Acest conflict dovedeste intelegerea de catre autor a sensului fundamental al evolutiei politice a statului moldovean in perioada de dupa Stefan cel Mare: boierimea se organizeaza in partide ce-si disputa puterea minand astfel autoritatea voievodului. Asa se explica de ce eroul dramei lui Delavrancea se grabeste sa-l inscauneze pe Bogdan, ca o asigurare ca testamentul […]
Comentariul operei Apus de soare(varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Calitatile de strateg militar, reliefate de clucerul Moghila, sporesc ecoul personalitatii lui Stefan Participarea efectiva la batalie imbarbateaza, victoria in expeditia pocufiana fiind, prin urmare, fireasca “Strasnic racnea leul Moldoveiu, ca vuia valea si codrii”. Preocuparea de a asigura linistea hotarelor intra in definitia politicii sale izvorate dintr-un fierbinte patriotism. Considerand ca Moldova are “sufletul […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – prima parte
Activitatea literara a lui Delavrancea se desfasoara in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea si primele doua decenii ale secolului al XX-lea. A debutat cu volumul de nuvele Sultanica in 1885. I-au urmat alte volume de nuvele Trubadurul (1887), Parazitii (1893), Intre vis si viata (1893), Hagi Tudose – Tipuri si moravuri (1903). Din 1909 […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a doua
In actul al III-lea ni se arata de ce conspiratorii se opuneau vointei lui Stefan: “Boier, razes, taran supus, era totuna in fata lui…” spune stolnicul Dragan. Din tarani supusi Stefan facea razesi iar din razesi boieri. Acest lucru nu convenea boierilor de sange care doreau sa aseze pe tronul tarii pe Stefanita nepotul lui […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Stefan exprima dramatic lupta care se da intre sufletul sau tanar si corpul batran: “Am imbatranit… O! indoiala! Si as putea sa scap. Dar sufletul nu vrea si trupul nu mai poate… (Trage sabia pe jumatate) Nu.., ma mai asculta… Degeaba o port. (Se reazama pe Moghila). Si poate sa dau ochi cu Al de […]
Comentariul operei Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a patra
Mai pot fi mentionati clucerul Moghila si fiul sau Tugulea si cel mult doctorii lui Stefan, iatlianul Ieronimo da Cesena Wingensporn si Smil. Rostul mai multor personaje este sa arate maretia lui Stefan. Paharnicul Ulea insusi numeste pe Stefan “soiman” sau “vultur”. Petru Rares ii spune “zmeu”, ceilalti “slaavitul”, “sfantul”, “imparatul”. Delavrancea a intampinat fara […]