Limba romana este o limba neolatina

Limba romana este o limba neolatina. La formarea acesteia au concurat trei elemente: – substratul – daco-moesic; – stratul – latin; – adstratul – slav. La formarea limbii romane a contribuit latina populara (vulgara) vorbita in Dacia dar si la sud de Dunare. Initial ea a integrat elemente ale limbii dacilor (150-160 de cuvinte referitoare […]

Read More

Raporturile dintre autohtonii daci si migratori

Autohtonii Pentru secolul III-VIII singurele izvoare pe baza carora poate fi reconstituit modul de viata al autohtonilor sunt cele arheologice. Populatia locala: – vorbeste o limba romanica; – era sedentara, compusa din agricultori si pastori; – locuia in mici asezari rurale ridicate in zone greu accesibile; Sunt documentate peste 1 000 de asezari in care […]

Read More

Patrunderea migratorilor in Dacia

In perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al III-lea si secolul al VUI-lea in spatiul carpato-dunarean se produc o serie de procese transformatoare care au dus la schimbari etnice si politico-sociale: – formarea poporului roman; – aparitia primelor structuri politico-statale de tip medieval. – patrunderi succesive ale unor populatii migratoare venite din nordul Europei si stepele […]

Read More

Tara Romaneasca in Evul Mediu

Formarea statelor medievale romanesti s-a realizat in doua mari etape: I. unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala; II. crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale. Formatiunile de la sud de Carpati in secolul al XIII-lea Dupa cucerirea Transilvaniei, regalitatea maghiara a manifestat un interes sporit pentru teritoriile de la S si E de Carpati. Informatii […]

Read More

Viata in Dacia dupa retragerea aureliana

In anul 271 imparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la N de Dunare. Dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la N de Dunare: 1. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta: a. vechi centre urbane: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. b. o parte a locuitorilor vechilor […]

Read More

Ce a presupus procesul de romanizare al Daciei

Romanizarea este un proces istoric complex prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii incat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu limba latina. Componenta esentiala a romanizarii este cea lingvistica. Procesul de romanizare – cunoaste mai multe etape: Etapele romanizarii in Dacia: Etapa I: de la mijlocul secolului al ll-lea i.Hr. […]

Read More

Institutii si structuri etnice in voievodatul Transilvaniei

Structurile institutionale, etno-demografice, confesionale din Transilvania sunt raportate la doua perioade istorice I – inainte de cucerirea Transilvaniei de catre maghiari II – dupa cucerirea Transilvaniei. Pana la cucerirea Transilvaniei de catre unguri realitatile politico-administrative sunt cele specifice convietuirii romano-slave. Elita societatii locale din jurul anului 900 poate fi desemnata prin perechile de termeni: – […]

Read More

Istoria geto-dacilor

Geto-dacii – reprezinta aripa nordica a tracilor; – sunt fauritori ai civilizatiei fierului la nord de Dunare. Etnonimul de geti este folosit pentru prima data de autori greci: a.Sofocle b.Herodot in Istorii: – despre cadrul natural al getilor; – campania lui Darius I impotriva scitilor si opozitia getilor (514 i.Hr.); – primul autor ce mentioneaza […]

Read More

Religia si limba geto-dacilor

Religia geto-dacilor se afla la baza unitatii spirituale a acestora: – politeista; – dominata de un zeu suprem ce ilustreaza sincretismul uraniano-htonian: Zalmoxis (mentionat de Herodot si de Strabon). – alte divinitati: Bendis – asociata cu Artemis-Diana; zeitate agrara si razboinica – Ares – Marte (Ovidiu). Limba – Conventional geto-daca, considerata o limba indo-europeana din […]

Read More

Civilizatia geto-dacilor

Sinteza politica a Uniunilor de triburi geto-dace a fost realizata de Burebista (82-44 i.Hr.) (“barbat get”, Iordanes) sprijinit de Deceneu (marele preot). – imprejurarile externe au fost favorabile: expansiunea romana in Peninsula Balcanica; razboaiele duse de Mithridates VI Eupator – regele Pontului impotriva romanilor. Caile unirii intr-un singur regat: diplomatica, pentru conducatorii care inteleg necesitatea […]

Read More