Dincolo de hazul pe care-l transmit rolul lor e unul formativ. Se observa ca mai toate sfarsesc prin esec, pentru ca Nica trebuie sa invete din toate cate ceva (ce experienta interioara ar fi dobandit el, daca nu are fi fost prins de matusa Marioara la cirese, iar parintii lui n-ar fi fost obligati sa […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariul operei Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga – a patra parte
Creanga nu creeaza oameni, ci doar ii descrie, diferentiindu-i sumar si vazand in ei categoria careia ii apartin: Smaranda e mama, Stefan a Petrei e tatal, Nica e “copilul universal” (George Calinescu), Mogorogea, ca si Gerila. e certaretul, Trasnea e omul greu de cap etc. Prezentele lor sunt tipice, ca si intamplarile pe care le […]
Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – prima parte
Lumea fascinanta a basmului nu poate ramane neexplorata de cel al carui har innascut isi trage seva din filonul bogat al literaturii noastre populare, de aceea metamorfozat intr-un “pacat de povestariu”, cum se autodefineste, humulesteanul Creanga altoi este pe tipare arhaice, consacrate, mladitele viguroase ale unui talent autentic, dand la iveala, modest, dar impecabil, un […]
Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a doua parte
Schema narativa este, desigur, complexa antrenand variate personaje intr-un conglomerat de fapte remarcabile, care fac din “Povestea lui Harap-Alb”, un scurt roman fantastic in care toate elementele au reversul lor real, traductibil” (Al. Piru). Tipice basmului sunt si motivele numeroase, superbe in noul lor vesmant al carui creator este meticulosul Creanga motivul fiului mezin care, […]
Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a treia parte
Punctul culminant (revelarea identitatii slugii vrednice, uciderea ei, pedepsirea spanului sj redesteptarea eroului din lungul somn al mortii cu ajutorul smicelor de lemn dulce, al apei moarte sj al apei vii, cum prevazuse rata cea isteata indragostita acum de acela ce-i invinsese viclesugul), succint prezentat, involburat aproape, are valoarea unei sentinte morale: bunii si merituosii […]
Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a patra parte
“Oastea lui Papuc Hogea Hogegaru”, ciudatii prieteni ai fiului de crai, constituie un nucleu comic exploatat din plin. Fiecare dintre ei, autocaracterizandu-se sau caracterizat fiind de altii, este un amestec de hilar sj grotesc, umanizat insa de sentimente nobile si o nedezmintita solidaritate. Gerila (alintat si “Buzila” din pricina “buzisoarelor celor iscusite, groase si dabalazate”), […]
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a cincea parte
Extazele Terezei de Avila, coroborate cu tentativele sterile ale tributului hidalgo, par sa defineasca o practica originala a amaraciunii ca deviza, ca proiect existentialist si stilistic. Din frecventarea textelor unor iluminati, lipsiti de orice obiectiv pragmatic, s-a nascut laitmotivul cioranian al utilitatii intelese ca hidosenie. Ceea ce pune in valoare o fiinta nu apartine acestei […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – prima parte
Impusa intr-o Romanie reintregita si orientata spre valorile occidentale, stralucita generatie de eseisti a anilor '30 a marcat esential intelectualitatea noastra pana astazi, in forme spectaculoase. Tinerii actuali se recunosc in destule atitudini si adera la programul de efervescenta spirituala, de dezinhibare, expus, fara vreo rigoare sistemica, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran- partea a doua
Astfel ca frazele vor fi cu atat mai provocatoare cu cat subiectul este mai sensibil: nu mai e vorba de zbuciumul individual, asumat ca atare, ci de acela colectiv, al unui neam intreg, ce pare ca-si rateaza, sistematic, sansele de a evolua. La asemenea miza, este limpede de ce anumite pasaje suna incendiar, aproape scandalos, […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a treia
Mereu in fata cu modelul dinamismului de tip francez sau german, eseistul concepe un rechizitoriu in care foarte des revin termenii: resemnare, scepticism, mediocritate, auto-denigrare, lentoare, incapacitate de asumare a vreunei vine, fatalism, inconsecventa, frivolitate. Verdictul este grav si se refera in speta, la o veche si mutilanta coordonata nationala, aceea a autointelegerii. Deficientele de […]