Variantele bulgare ocupa o pozitie intermediara, iar cele maghiare se apropie oarecum de variantele romanesti. Vrem sa spunem ca regresiunea in arhetipul popular nu inseamna, pentru Blaga, inchidere si nici izolare, ci intuitie metafizica a originarului, odata cu proiectia intr-un spatiu de circulatie “cosmopolita” – ce-i drept, limitat, dar nelipsit de universalitate. Cum era de […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariul operei Mesterul Manole scrisa de Lucian Blaga – prima parte
Nimeni n-a folosit atat de inspirat formula teatrului expresionist modern, in literatura noastra, ca Lucian Blaga. Aproape toate piesele sale stau sub semnul expresionismului. Numai Fapta si Daria sunt drame psihanalitice. Acestea exploreaza subconstientul, cum s-a spus, in forma actualizata a miscarii dramatice. Dar chiar si in Fapta tema freudista e tratata tot cu mijloace […]
Poezia Tagaduiri scrisa de Lucian Blaga – comentariu
Poezia a fost publicata intaia oara in “Gandirea”, in noiembrie 1924, si republicata in Rampa la o saptamana dupa aceea. In decembrie 1926 a fost reprodusa in “Credinta” si incadrata in volumul Lauda somnului, 1929. Volumul de Poezii din 1942 a reluat-o. Lauda somnului indulceste tonurile disperarii din volumul in marea trecere. Conotatiile somnului pornesc […]
Comentariul poeziei Testament scrisa de Tudor Arghezi- a doua parte
Asadar, poezia e puterea care transforma Natura in Arta. Natura apare insa numai ca limbaj. Poetul nu opereaza cu obiectele naturii, ci cu numele lor, cu “simboale”, cu cuvantul-sapa, cu cuvantul-brazda, cu cuvantul-venin etc. Transfigurarea acestor cuvinte presupune trecerea lor de la sensul practic (“indemnuri pentru vite”), la o sfera a gratuitatii (“cuvinte potrivite”). Cuvintele […]
Referat despre poezia De-a v-ati ascuns scrisa de Tudor Arghezi
Majoritatea comentatorilor operei lui T. Arghezi au evidentiat dimensiunea ludica a creatiei sale. Stefan Aug. Doinas crede chiar ca “…ludicul constituie vectorul principal al poeticii argheziene” (Lectura poeziei). Aceasta afirmatie e sustinuta de Arghezi insusi, care, in articolul Ars poetica. Scrisori unei fetite, isi prezinta propria poezie ca pe un exercitiu ludic, marturisind: “N-am facut […]
Poezia Flori de mucigai scrisa de Tudor Arghezi – referat
Imaginarul nocturn al volumului Flori de mucigai (1931) se deschide cu un poem programatic, ars poetica, ce marcheaza o modificare in estetica lui Tudor Arghezi. Ca intreaga poezie moderna, de la Baudelaire la suprarealism, lirica argheziana se asaza acum sub semnul categoriilor negative precum: uratul, banalul, bizarul, oribilul, bufonescul etc. O poetica a antipoeticului ne […]
Comentariu despre cosmicul si miniaturalul din opera lui Tudor Arghezi
Traditionalul Arghezi este si un poet al existentei si al realului. O buna parte din lirica lui se hraneste din nostalgia varstei de aur a umanitatii. Asa sunt poeziile Vant de toamna si inchinaciune, in care asistam la sacralizarea existentei prin coborarea transcendentului pe pamant: “E pardosita lumea cu lumina, / Ca o biserica de […]
Comentariu despre tragicul din opera lui Tudor Arghezi
S-au spus multe lucruri superficiale despre Arghezi, incepand de la opinia tagaduitoare a lui Ion Barbu, care-l considera “poet fara mesaj, respins de idee”, si pana la judecatile unor critici mai ingaduitori, pentru care poetul e un “geniu verbal”, dar nimic mai mult. G. Calinescu atrage insa atentia ca esenta liricii argheziene consta in “universul […]
Comentariul poeziei Sonete scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Melodios, fara abuz de figuri de stil, in vers amplu, construind o fina anecdota in care emotia se comunica prin notatii exterioare, primul sonet e imaginea unui cadru intim, in care cuplul traieste armonia la modul sublim. Cel de-al doilea sonet, in care amintirea duce indarat imaginea cuplului fericit, se incarca de melancolie, devine declarativ […]
Comentariul poeziei Scrisoarea III scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Partea a doua a poemului e expresia directa a atitudinii poetului, revoltat de ticalosirea natiei sale. Politicienii zilei, tineretul scolit la Paris devin tinta atacurilor, a invectivei poetului. Pierderea sentimentului patriei inseamna instaurarea formelor goale, a jocului de masti. Sentimentul pierdut al patriotismului e acum doar mimat, forma de profanare a unei valori sacre. Limbajul […]