in conceptia lui L. Blaga viata este “o mare trecere” prin lumina, dar si o inexorabila lunecare spre neant. Din aceasta viziune s-a nascut una dintre temele fundamentale ale liricii lui Blaga, temea vietii amenintata de moarte, care – cristalizata inca din volumul de debut – confera versurilor un sentiment de neliniste adanca si-o tanguire […]
Articles Tagged: creatie
Nuvelele lui Liviu Rebreanu
Punct de reper in proza romaneasca interbelica, Liviu Rebreanu, scriitor nascut intr-o lume robusta de tarani ardeleni, inseamna deopotriva continuitate si ruptura, traditie si inovatie.inciuda aparentei de spirit greoi, masiv, creatia sa, extrem de variata sub raport tematic si artistic, ramane momentul de referinta, punctul de plecare in orice analiza a prozei romanesti din primele […]
Referat – Ion Barbu, Riga Crypto si lapona Enigel
Una din cele mai semnificative creatii ale lui Ion Barbu in sfera ciclului baladesc, demonstratie lirica incarcata de semnificatii, este balada Riga Crypto si lapona Enigel. Integrata in ciclul “Uvedenrode” din volumul Joc secund si subintitulata ” balada ” pare o poveste delicata si stranie de dragoste. Titlul insusi are rezonante ciudate, amintind de istoriile […]
Referat – Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga
in realizarea povestilor sale, Ion Creanga porneste de la modele populare, caracterizind teme de circulatie universala cu o vechime uneori mitica. Cercetatorii operei scriitorului roman au gasit asemanari intre capra cu trei iezi si un motiv din fabulele lui La Fontaine, intre Soacra cu trei surori si un basm armean, intre Punguta cu doi bani, […]
Dramatismul existential in Psalmi
Plan 1. Introducere 2. Prezentarea dramatismului existential 2.1. Izvorul dramatismului existential 2.2. Elementele care definesc viata celui ce cauta neincetat 2.3. Finalul plin de dramatism al psalmistului Dramatismul existential in Psalmi Psalmii reprezinta creatia cea mai importanta a lui Tudor Arghezi. Majoritatea Psalmilor au fost publicati in Cuvinte potrivite care este cel mai insemnat volum […]
Rezumat Dorinta de Mihai Eminescu
Poezia a aparut in Convorbiri literare la 1 septembrie, 1876. Prin atmosfera, tonalitate, sentimente, poezia apartine primei perioade de creatie, primei etape a liricii erotice. Poezia respecta momentele semnificative, specifice poeziilor erotice de tinerete. Sentimentul dominant este dorinta, materializata numai pe planul posibilului, al ipoteticului. Verbele la viitor sedea-vei, or sa-ti cada sugereaza faptul ca […]
Mihail Sadoveanu – Opera literara
Scriitor cu o opera impresionanta prin vastitate, varietate si adancime, Mihail Sadoveanu se impune prin originalitatea creatiei, in care epicul se impleteste cu liricul si trecutul fuzioneaza cu prezentul. inscris in traditia romaneasca a celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea, el dezvolta, in prima jumatate a secolului al XX-lea, proza de tip […]
Prezentare generala – Psalmii de Tudor Arghezi
“Psalmii” din “Cuvinte potrivite” (1927) ocupa un loc aparte in creatia argheziana, ei concentrand momentele de varf ale unei probleme existentiale insolubile si obsedante. Apartinand liricii filozofice si religioase, psalmii exprima drama omului modern silit sa traiasca intr-o lume profana, parasita de Dumnezeu si lipsita de miracole, de care lumea veche era plina. Titlul evidentiaza […]
Lucian Blaga – Universul Poetic
Universul liric blagian nu este unitar in felul aceluia pe care-l intalnim la Bacovia, dar nici divers si polimorf precum cel arghezian. El nu ni se impune nici prin monotonie profunda si nici prin proteism. Debuturile sale stau elocvent sub semnul oscilatiei intre tentatia versului ti aceea a meditatiei in marginea artei, dar si a […]
Originalitatea creatiei lui Ioan Slavici
Slavici se inscrie in linia realismului obiectiv, an-ticipandu-i pe I. Agarbiceanu si Liviu Rebreanu, scriitori ce reprezinta spatiul transilvanean. Stilul se caracterizeaza prin concizie, sobrietate, oralitate, interogatiile si exclamatiile retorice, enumeratia, inversiunile topice, lipsa de podoabe stilistice conferind originalitate creatiei lui Slavici. Pentru I. Slavici “Munca literara nu e un fel de “sport” pentru distractiunea […]