Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – prima parte

Impusa intr-o Romanie reintregita si orientata spre valorile occidentale, stralucita generatie de eseisti a anilor '30 a marcat esential intelectualitatea noastra pana astazi, in forme spectaculoase. Tinerii actuali se recunosc in destule atitudini si adera la programul de efervescenta spirituala, de dezinhibare, expus, fara vreo rigoare sistemica, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a treia

Mereu in fata cu modelul dinamismului de tip francez sau german, eseistul concepe un rechizitoriu in care foarte des revin termenii: resemnare, scepticism, mediocritate, auto-denigrare, lentoare, incapacitate de asumare a vreunei vine, fatalism, inconsecventa, frivolitate. Verdictul este grav si se refera in speta, la o veche si mutilanta coordonata nationala, aceea a autointelegerii. Deficientele de […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a patra

De altfel, ierarhia axiologica a secolului trecut ne este prezentata astfel: Nietzsche in frunte, urmat de Dostoievski si Kierkegaard in acest context al filozofiei si psihologiei culturii, Cioran constata cu multa amaraciune ca daca vom continua sa fim atat de “calduti”, propunand la infinit “omenia”, “bunatatea” si tanguirea doinelor, vom ramane definitiv marginali. Insa cel […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a cincea

Ce propune atunci Cioran pentru exorcizarea demonului geopolitic? Singura solutie este, dupa el. o “schimbare la fata”, o transfigurare istorica cu un Bucuresti devenit centru al regiunii, recunoscut ca Noul Constantinopol. Virtutile necesare se revendica integral de la conceptele de forta dinamism, ardoare, cu asumarea contradictiilor ce rezulta dintr-un elan prea mare: “NU vreau o […]

Read More

Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – prima parte

“Amurgul gandurilor” este ultima carte publicata in tara de Emil Cioran, in 1940, dupa “Pe culmile disperarii” (1934), “Cartea amagirilor” (1936), “Schimbarea la fata a Romaniei” (1936), “Lacrimi si sfinti” (1937). Deja aceste volume, la care se poate adauga “indreptar patimas”, ramas inedit pana in 1991, reprezinta o opera cu trasaturi distincte in peisajul epocii, […]

Read More

Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a doua parte

Asocierile bizare caracterizeaza tehnica filozofului, a carui specialitate, de esenta romantica deci contrastanta este formula oximoronica Tensiunea creata prin manuirea nonsalanta a acestei figuri rare care este oximoronul ne recomanda din plin specificul cioranian: “…omul este o ruina invincibila. Cine i-o fi turnat atat entuziasm in deceptii?”. Este, evident, un autoportret al atentului moralist care […]

Read More

Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a treia parte

Expresia parcimonioasa dar exploziva, derutanta cateodata in continut, insa intotdeauna vitalista in forma este la ea acasa pe parcursul intregului volum “Fiecare om este propriul lui cersetor” sau “Vocea sangelui este o elegie neintrerupta” sau “intr-o lume fara melancolie, privighetorile ar incepe sa scuipe si crinii ar deschide un bordel”, ca si “Orice fel de […]

Read More

Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a patra parte

Lui Cioran lucrurile “caldute”, oraganizate in norme acceptabile doar de catre mediocri, ii par uneori, de-a dreptul vulgare. Cel mai mult ii repugnau diversele infatisari ale modului administrativ, cel care are pretentia de a ordona existenta exterioara a omului, ignorand-o pe aceea interioara Afland din biografia ganditorului ca a fost un “etern student”, prelungind o […]

Read More

Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a cincea parte

Extazele Terezei de Avila, coroborate cu tentativele sterile ale tributului hidalgo, par sa defineasca o practica originala a amaraciunii ca deviza, ca proiect existentialist si stilistic. Din frecventarea textelor unor iluminati, lipsiti de orice obiectiv pragmatic, s-a nascut laitmotivul cioranian al utilitatii intelese ca hidosenie. Ceea ce pune in valoare o fiinta nu apartine acestei […]

Read More