Lucian Blaga – Date biografice

1895 in data de 9 mai Lucian Blaga se naste in Lancram, langa Alba Iulia, fiind al noualea copil al unei familii de preoti. El va incepe scoala in satul natal, dar va face scoala primara in Sebes si liceul in Brasov. inca de acum el devine familiar cu opera lui Friedrich Schiller 1909 Dupa […]

Vezi referatul complet

Mircea Eliade – Date biografice

1907- Mircea Eliade s-a nascut pe data de 9 martie in Bucuresti, Romania, ca al doilea fiu al capitanului Gheorghe Eliade si al Ioanei Eliade. Initial numele tatalui sau a fost Ieremia, si era originar din Tecuci. 1914- se muta la Bucuresti, unde urmeaza scoala din strada Mantuleasa. 1917- Este admis la liceul spiru Haret. […]

Vezi referatul complet

Despre Mihai Ralea

Doctor in drept la Paris cu teza: Proudhon. Conceptia sa asupra progresului si atitudinea sociala (2 febr. 1922 Politica economica) si doctor in filosofie la Sorbona cu teza despre Ideea de revolutie in doctrinele socialiste (1923). Colaborator inca din perioada studiilor universitare in strainatate (1920-l923) la revista Viata Romaneasca din Iasi, chemat de Garabet Ibraileanu, […]

Vezi referatul complet

Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte

Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]

Vezi referatul complet

Grecia : filosofia si stiinta

Secolul al V-lea i.e.n. in toate manifestarile vietii publice in Grecia, a fost dominat de marea infruntare dintre persi si greci, lupta in care grecii au iesit invingatori. Din punct de vedere literar secolul V reprezinta o continuare a secolelor precedente. Literatura este caracterizata printr-o continuare directa si organica a speciilor si a subspecilor genurilor […]

Vezi referatul complet

Despre Lucian Blaga si opera sa – a patra parte

Convingerea poetului e ca tainele se reveleaza numai in planul vietii, nu al dialecticii abstracte. Revelarea de mistere este ea insasi creatie in toata plenitudinea ontologica a termenului. Exista, pentru Blaga, ceva dincolo de om care nu poate fi transformat in cunoastere si in nicio alta gnoza (“cunoasterea necunoscanda”, cum ar zice filosoful): un fel […]

Vezi referatul complet

Despre Lucian Blaga si opera sa – a cincea parte

In opozitie cu alti teoreticieni, Blaga nu vede in poetica expresionista doar o “exagerare a naturalului”. Aceasta ar avea drept consecinta intelegerea artei moderne ca simpla “abatere de la natura”, iar, stilistic, ar legitima reductia schematica la caricatural. Or, tocmai acest aspect il respinge cu hotarare poetul: caricaturalului – desi e exagerare a individualului – […]

Vezi referatul complet

Despre Lucian Blaga si opera sa – a doua parte

Concomitent, Lucian Blaga a scris, cu aceeasi disponibilitate creatoare, teatru si filosofie. Daca piesele, de o pronuntata factura poetica si simbolica (expresionista), s-au bucurat de un succes de scena limitat, opera filosofica l-a propulsat pe Blaga in randul marilor ganditori romani si europeni ai secolului al XX-lea. Dupa eseurile de inceput (Filosofici stilului, Fenomenul originar, […]

Vezi referatul complet

Despre Lucian Blaga si opera sa – a treia parte

In viziunea poetului, tainele tre buie protejate si potentate, fiindca o taina nu poate fi cunoscuta decat printr-o taina si mai mare. Poemele insele nu destrama misterul, ci produc, la randul lor, mister. Relatia cu realul, cu interioritatea misterioasa a lucrurilor, este una pur extatica in poetica lui Blaga. La totalitatea realului poetul raspunde cu […]

Vezi referatul complet

Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte

Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]

Vezi referatul complet