Tudor Arghezi este unul dintre cei mai reprezentativi poeti ai perioadei interbelice, perioada cunoscuta prin eforturile tuturor creatorilor de a-si exprima convingerile legate de arta cuvantului. In poezia lui Arghezi pot fi identificate cele mai multe arte poetice. Aproape fiecare volum de versuri se deschide cu cate un asemanea text, in care poetul se refera […]
Articles Tagged: Flori de mucigai
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a treia parte
Arghezi cauta incepand cu “Agate negre” si “Flori de mucigai”, trivialul, grotescul si absurdul, iar centrul metafizic al poeziei se afla in misterul raului si al suferintei umane. Creatia argheziana reprezinta o reforma cutezatoare in limbajul poetic: “Cuvintele, la el par ca au prins viata si au sarit de la locul lor cu sens cu […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a doua parte
Intr-unul din “Psalmi”, poetul se simte parasit de Dumnezeu, ca un “copac pribeag uitat in campie/ Cu fruct amar si cu frunzis/ Tepos si aspru-n indarjire vie.” Aici, divinitatea nu este negata caci nici nu exista. Prezenta poetului este asemanata cu “a unui cronicar al infernaliilor” (N. Balota), cu a “schimnicului in chilia goala”, cu […]
Categorii tematice ale liricii argheziene
Considerat a fi al doilea mare poet roman (dupa M. Eminescu), Tudor Arghezi (1880 -l967) impresioneaza prin grandioasa viziune cosmica, prin atmosfera biblica a multora dintre poeziile sale, ca si prin profunzimea ideilor filosofice: “Atmosfera biblica, ideea duratei (veac), a mortii, a reintoarcerii in lut, strabat ca un fum de smirna toate poeziile argheziene oricat […]
Poezia Flori de mucigai scrisa de Tudor Arghezi – referat
Imaginarul nocturn al volumului Flori de mucigai (1931) se deschide cu un poem programatic, ars poetica, ce marcheaza o modificare in estetica lui Tudor Arghezi. Ca intreaga poezie moderna, de la Baudelaire la suprarealism, lirica argheziana se asaza acum sub semnul categoriilor negative precum: uratul, banalul, bizarul, oribilul, bufonescul etc. O poetica a antipoeticului ne […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a doua parte
Intr-unul din “Psalmi”, poetul se simte parasit de Dumnezeu, ca un “copac pribeag uitat in campie/ Cu fruct amar si cu frunzis/ Tepos si aspru-n indarjire vie.” Aici, divinitatea nu este negata caci nici nu exista. Prezenta poetului este asemanata cu “a unui cronicar al infernaliilor” (N. Balota), cu a “schimnicului in chilia goala”, cu […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a treia parte
Arghezi cauta incepand cu “Agate negre” si “Flori de mucigai”, trivialul, grotescul si absurdul, iar centrul metafizic al poeziei se afla in misterul raului si al suferintei umane. Creatia argheziana reprezinta o reforma cutezatoare in limbajul poetic: “Cuvintele, la el par ca au prins viata si au sarit de la locul lor cu sens cu […]
Volumul “Flori de mucigai” de Tudor Arhezi
Reprezentativ, prin asumarea creatoare a “esteticii uratului”, volumul “Flori de mucigai” este publicat in 1931, la un an dupa cel de proze intitulat “Poarta neagra”. Ambele opere circumscriu aceeasi experienta-limita, privarea de libertate a fiintei umane, acelasi univers-penitenciarul. Si una, si cealalta sutn reflexe artistice ale unui fapt de viata : lunile de detentie traite […]
Flori de mucigai-arta poetica
Text programatic, “Flori de mucigai” nu e numai o marturie despre conditia limita a poetului si a poeziei, ci si un avertisment asezat la intrarea intr-un infern liric, un smenal ce are rolul de a atenua socul resimtit la lectura poetziilor urmatoare ale ciclului. Semnificatia titlului poeziei, acelasi cu al intregului ciclu, trimite inspre principiile […]
Referat despre poezia moderna a lui Tudor Arghezi
Poezia “Flori de mucigai”, care imprumuta titlul volumului omonim, este diferita de restul peziilor din ciclu prin asumarea persoanei intai, care mediaza vocea eului liric-masca a poetului insusi. Textul poeziei este o reflectie asupra actului de creatie, in acest caz, damnare lipsita de atribute romantice, si asupra conditiei degradate a poetului intemnitat impartasind soarta proscrisilor. […]