Articles Tagged: istorie

In mai 480 i.e.n., sub comanda chiar a “Marelui Rege”, o uriasa oaste (trupe si flota) atinse Grecia. La sfirsitul lunii iulie, la Thermae, se intalnira liota persana (1000 corabii) si armata de uscat (circa 200 000 de oameni). Eschil aprecia ca flota persana numara circa 1 000 de vase, iar Herodot, 1208. Mai mult […]

Maciuca ateniana transforma orgolioasa flota a “Marelui Rege” (600 de vase) intr-o ingramadire jalnica, ce fu, pana seara, nimicita. insusi Ariabignes, aflat la comanda flotei persane, pieri in lupta. Xerxes, temandu-se de un evenual atac in Asia al flotei grecesti (Temistocle chiar propusese un atac pe mare in Helespont, pentru a taia comunicatiile ostilor persane, […]

Intelegand ca Sparta nu va fi niciodata loiala Atenei, intuind intentia de dominatie a lacedemonienilor asupra intregii Grecii, Temistocle a determinat fortificarea Atenei si Pireului, starnind protestul Spartei. Totodata, reorganizand si intarind flota Atenei, capata o pozitie dominanta in Liga deliana, Atena devenind practic stapana de necontestat a unui imens imperiu maritim. Tot Temistocle a […]

In 745 i.e.n., un general asirian, Pulu, intervine energic, sprijinit de trupele de sub comanda sa, in disputa dinastica din Assur si se proclama rege luand, ca un simbol, numele celui mai puternic din vechii regi asirieni: Tiglatpalassar, in cazul domniei sale al III-lea. intr-o domnie relativ scurta, iul re 745-727 i.e.n., Tiglatpalassar al III-lea […]

Pentru ca sistemul administrativ propus de asirieni sa atinga eficienta maxima, Tiglatpalassar al III-lea a redus suprafata provinciilor (ele au devenit regiuni), a micsorat drepturile guvernatorilor de provincie schimbandu-le statutul in sefi de regiune. Ei aveau, ca principale atributii, strangerea impozitelor, pe care le varsau in vistieria imperiala, mobilizarea oamenilor la prestatiile imperiale, comanda militara […]

In anul 77 i.e.n., pe cursul mijlociu al Nimphaionttlui, la 50 de kilometri de confluenta acestuia cu Tigrul, in sudul Podisului Armeniei, se intemeia Tigranocerta, orasul care avea sa fie populat in cel mai original mod din intregul Orient antic: cu sila. Din 12 orase elenistice aveau sa fie stramutate fortat grupuri masive de populatie […]

Profitand de faptul ca romanii erau ocupati cu razboiul civil izbucnit la Roma (intre Sul!a si Marius), Tigranes al II-lea invadeaza mare parte din posesiunile Seleucizilor: Kommagena, Fenicia, Siria, Cilicia si se proclama urmasul diadohilor Seleucizi. Antiochia, capitala acestora, devine a doua capitala a lui Tigranes al II-lea. Dand curs mai vechiului lor plan, Tigranes […]

“Pentru fericirea senatului, a poporului roman si a mea insumi, adopt pe Marcus Ulpius Nerva Traianus.” Cu aceste cuvinte, strigate de pe Capitoliu ca sa auda intreaga Roma, batranul Marcus Cocceius Nerva introducea in istorie, la 27 octombrie 97, pe cel mai reprezentativ dintre Antonini1 si, totodata, pe unul dintre cei mai de seama, daca […]

Primul care a folosit in beneficiul personal, rezultatele reformei militare a lui Marius, adica armata de profesionisti, puternica si angajata mai degraba in serviciul comandantului, decit in cel al republicii, a fost Lucius Cornelius Sulla. Nascut in 138 i.e.n. apartinea vechii aristocratii romane (celebra ginta a Cornelilor), dar, chiar din tinerete, isi afisa dispretul fata […]

Razboiul aliatilor, din 90-88 i.e.n., la care Sulla a participat ca legat al consulului Lucius Iulius Caesar, ii ofera un prilej suplimentar pentru intarirea prestigiului sau in crestere. in luptele contra samnililor, armata comandata de Sulla obtine la Stabies o victorie hotaratoare, care, scotand din lupta pe cei mai activi, alaturi de marsi, dintre aliati, […]