Articles Tagged: istorie

“Pana departe in larg se intinde asupra marii vaierul si plansul, pana cand ceasul noptii intunecate potoleste totul”. Sunt aceste randuri o frantura de reportaj din urma cu douazeci si cinci de secole, reportajul zilei de 28 septembrie, anul 480 i.e.n., cuprins in tragedia Persii. Vaierul si plansul sunt persane, autorul, care inde plineste conditia […]

Dotat cu asemenea calitati, servind cea mai mare grupare politica si, totodata, profesionala (de interese economice), Temistocle ajunge, la numai 32 de ani, arhonte al cetatii (493 i.e.n.), functie in care este reales si in anul urmator. isi datora popularitatea si originii sale modeste; tatal sau, Neocles, era negustor, de mica anvergura, iar mama sa […]

In mai 480 i.e.n., sub comanda chiar a “Marelui Rege”, o uriasa oaste (trupe si flota) atinse Grecia. La sfirsitul lunii iulie, la Thermae, se intalnira liota persana (1000 corabii) si armata de uscat (circa 200 000 de oameni). Eschil aprecia ca flota persana numara circa 1 000 de vase, iar Herodot, 1208. Mai mult […]

Maciuca ateniana transforma orgolioasa flota a “Marelui Rege” (600 de vase) intr-o ingramadire jalnica, ce fu, pana seara, nimicita. insusi Ariabignes, aflat la comanda flotei persane, pieri in lupta. Xerxes, temandu-se de un evenual atac in Asia al flotei grecesti (Temistocle chiar propusese un atac pe mare in Helespont, pentru a taia comunicatiile ostilor persane, […]

Intelegand ca Sparta nu va fi niciodata loiala Atenei, intuind intentia de dominatie a lacedemonienilor asupra intregii Grecii, Temistocle a determinat fortificarea Atenei si Pireului, starnind protestul Spartei. Totodata, reorganizand si intarind flota Atenei, capata o pozitie dominanta in Liga deliana, Atena devenind practic stapana de necontestat a unui imens imperiu maritim. Tot Temistocle a […]

In 745 i.e.n., un general asirian, Pulu, intervine energic, sprijinit de trupele de sub comanda sa, in disputa dinastica din Assur si se proclama rege luand, ca un simbol, numele celui mai puternic din vechii regi asirieni: Tiglatpalassar, in cazul domniei sale al III-lea. intr-o domnie relativ scurta, iul re 745-727 i.e.n., Tiglatpalassar al III-lea […]

Pentru ca sistemul administrativ propus de asirieni sa atinga eficienta maxima, Tiglatpalassar al III-lea a redus suprafata provinciilor (ele au devenit regiuni), a micsorat drepturile guvernatorilor de provincie schimbandu-le statutul in sefi de regiune. Ei aveau, ca principale atributii, strangerea impozitelor, pe care le varsau in vistieria imperiala, mobilizarea oamenilor la prestatiile imperiale, comanda militara […]

In anul 77 i.e.n., pe cursul mijlociu al Nimphaionttlui, la 50 de kilometri de confluenta acestuia cu Tigrul, in sudul Podisului Armeniei, se intemeia Tigranocerta, orasul care avea sa fie populat in cel mai original mod din intregul Orient antic: cu sila. Din 12 orase elenistice aveau sa fie stramutate fortat grupuri masive de populatie […]

In plina criza a republicii – in Orient, Mitridate al Vl-lea pornise cel de-al treilea al sau razboi cu Roma (74-63 i.e.n.), in Hispania luptele cu dizidenta lui Sertorius erau in toi, pe intreaga Mediterana calatoriile erau un risc permanent cauzat de dominatia piratilor, iar, in cetate chiar, luptele politice dintre optimati si populai sfisiau […]

In Apulia, in piemontul lui Garganus, sclavii comandati de Crixos sunt invinsi, insusi Crixos este ucis in lupta (72 i.e.n.). Spartacus nu reuseste sa-l mai ajute pe Crixos, caruia ii organizeaza funeralii marete, probabil spre a-si apropia resturile oastei sale, dar ajunge oastea consulara, careia ii da cateva lovituri indraznete, desprinzandu-se de ea. Spartacus porneste […]