Articles Tagged: istorie

Domnia – reprezinta institutia centrala in Tara Romaneasca si Moldova. Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale: – ereditara (in familia Basarabilor in Tara Romaneasca si a Musatinilor in Moldova); – electiva, prin alegerea domnului de catre marea boierime din randul membrilor familiei domnitoare. Pentru a limita amestecul marii boierimi in succesiune, domnii isi […]

Intre 971-1204 bizantinii organizeaza thema Paristrion. Izvoarele mentioneaza si existenta unor formatiuni politice locale intre secolele al X-lea-al XlII-lea: – inscriptia de la Mircea Voda mentioneaza pe “Jupan Dimitrie” (943); – tot in secolul al X-lea, la Basarabi-Murfatlar, este amintit “Gheorghe”, conducatorul unei formatiuni locale. In secolul XI Ana Comnena, in Alexiada mentioneaza formatiunile conduse […]

Etapa I: in cazul Moldovei “teoria descalecatului” poate fi demonstrata: a) cu ocazia expeditiilor maghiare antitataresti (1345-1354) este organizata in N Moldovei o marca de aparare condusa de Dragos – cneaz roman din Maramures; – aceasta formatiune se afla sub suzeranitatea maghiara si sub urmasii lui Dragos, Sas si Bale. b) Bogdan din Cuhea, voievod […]

In secolele VIII-IX romanii convietuiesc cu slavii in zona Tisei si in Transilvania. Populatia majoritara a Transilvaniei este formata din romani. Izvoarele mentioneaza existenta unor formatiuni politice in aceste zone. Cel mai important izvor Gesta Hungarorum atribuit lui Anonymus mentioneaza: – in Crisana pe Menumorut – “ducele” – cu centrul la Biharea; – in Banat […]

Factorii care au favorizat formarea statului: a. interni: – cresterea demografica substantiala; – viata economica prospera; – dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc (unul lega Marea Neagra de Europa Centrala, pe valea Dunarii, al doilea era “drumul moldovenesc”); – accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si desprinderea elementelor conducatoare. b. externi: – […]

Limba romana este o limba neolatina. La formarea acesteia au concurat trei elemente: – substratul – daco-moesic; – stratul – latin; – adstratul – slav. La formarea limbii romane a contribuit latina populara (vulgara) vorbita in Dacia dar si la sud de Dunare. Initial ea a integrat elemente ale limbii dacilor (150-160 de cuvinte referitoare […]

Autohtonii Pentru secolul III-VIII singurele izvoare pe baza carora poate fi reconstituit modul de viata al autohtonilor sunt cele arheologice. Populatia locala: – vorbeste o limba romanica; – era sedentara, compusa din agricultori si pastori; – locuia in mici asezari rurale ridicate in zone greu accesibile; Sunt documentate peste 1 000 de asezari in care […]

In perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al III-lea si secolul al VUI-lea in spatiul carpato-dunarean se produc o serie de procese transformatoare care au dus la schimbari etnice si politico-sociale: – formarea poporului roman; – aparitia primelor structuri politico-statale de tip medieval. – patrunderi succesive ale unor populatii migratoare venite din nordul Europei si stepele […]

Formarea statelor medievale romanesti s-a realizat in doua mari etape: I. unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala; II. crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale. Formatiunile de la sud de Carpati in secolul al XIII-lea Dupa cucerirea Transilvaniei, regalitatea maghiara a manifestat un interes sporit pentru teritoriile de la S si E de Carpati. Informatii […]

In anul 271 imparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la N de Dunare. Dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la N de Dunare: 1. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta: a. vechi centre urbane: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. b. o parte a locuitorilor vechilor […]