Articles Tagged: literatura

Atentia Vetei este indreptata doar spre Chiriac, scopul fiind recuperarea increderii amantului. Cand Jupan Dumitrache, Ipingescu si Chiriac pornesc in urmarirea “bagabondului”, femeia se adreseaza tejghetarului, aratandu-i grija: “Sunteti nebuni? Vreti sa se rupa schelele cu voi? Chiriac, nu stii ca schelele sunt parasite de trei saptamani? Vrei sa te prapadesti?” O pune in garda […]

Personaj principal, static, multidimensional, realizat in maniera realista. Modalitati de caracterizare: – caracterizare directa: prin intermediul didascaliilor; prin portretul facut de alte personaje; autocaracterizare; – caracterizare indirecta: prin gesturi, atitudini, mimica, ton; prin propriile actiuni, ganduri si simtiri, prin intermediul mediului social in care traieste; prin relatiile lui cu celelalte personaje; prin nume. Posesor al […]

Pus in situatie de aparare, Tipatescu probeaza o subtila tehnica a artei disimularii, regizand si inscenandu-si rolul, masca, in functie de situatie: cand Trahanache ii aduce vestea existentei scrisorii, el se preface a nu sti nimic, afisandu-si revolta, iar in fata lui Farfuridi si Branzovenescu ia poza de victima a propriei sale sensibilitati pentru partid […]

Metamorfozarea umbrei in personaj (Eminescu preia din textul Umbra mea), dialogul si pactul cu umbra au ca efect, pregatit si de un bine condus joc al fuziunii experientei de viata cu imaginatia si memoria, scindarea personalitatii, simtita ca o putere (“despartirea individualitatii mele”). Astfel, intoarcerea in timp, transpunerea in fiinta calugarului Dan din vremea lui […]

Personaje romantice, arhetipale – impreuna ilustreaza prototipuri ale perfectiunii adamice; personajele, principale, dinamice, sunt proiectii ale eului narator. Modalitati de caracterizare: – caracterizare directa a naratorului, portretul fizic realizat de catre partenerul de cuplu in structura antinomica, constructia cuplului in antiteza romantica, elemente de autocaracterizare. – caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simtiri si actiuni, prin […]

Numai astfel putem explica, respectand coerenta structurii de simboluri a naratiunii, de ce, initial, “setea de amor” a Cezarei, “acea nemarginire de simturi contrazicatoare, turburi, desperate”, se confrunta cu atitudinea de rezerva si amanare a lui Ieronim, cu melancolia lui “impersonala”, cu neho-tararea si seninatatea lui “abstracta”. Singura “magia insulei” va rezolva drama protagonistilor, detinand […]

Barbatul se simte un instrainat intr-o ordine existentiala organizata in jurul instinctului – “oarba vointa de a trai” a lui Schopenhauer – manifestat ca mecanica a destramarii si egoismului, dictata de principiul raului: “Mancare si reproducere, reproducere si mancare!…” El nu se vrea sclavul femeii care-i hraneste, prin chiar prezenta reala, instinctele: “Nu! nu ma […]

Personaj principal, dinamic, titular, fantastic, simbolic, eponim. Modalitati de caracterizare: – mijloace directe: portretul facut de narator si de alte personaje; naratorul se raporteaza de fiecare data ironic la personajul sau; – mijloace indirecte: caracterizarea prin propriile actiuni; prin mediile pe care le strabate personajul; prin nume; prin monologul interior. La sfarsitul drumului initiatic, Danila […]