Mihail Sadoveanu, autorul acestei opere a fost unul dintre marii prozatori ai secolului al XX-lea. Opera sa cuprinde povestiri, nuvele si romane. Temele esentiale ale creatiei sadoveniene sunt istoria (“Fratii Jderi”, “Neamul soimarestilor”), viata satului romanesc (“Hanu Ancutei”, “Baltagul”), natura (“Dumbrava minunata”, “tara de dincolo de negura”), conditia umana (“Locul unde nu s-a intamplat nimic”, […]
Articles Tagged: literatura
Baltagul de Mihail Sadoveanu -momentele subiectului
Romanul Baltagul este de critica de specialitate un roman mitic, deoarece autorul preia motivul baladei populare Miorita si il dezvolta intr-o naratiune cu adevarat fascinanta. In balada populara, cei trei ciobanei cu turmele lor coboara la iernat. Doi dintre ei se hotarasc sa-l omoare pe tovarasul lor, baciul moldovean.Acolo unde actiunea baladei se rupe, transformandu-se […]
Caracterizare Nechifor Lipan din romanul Baltagul
Mihail Sadoveanu este cel mai mare povestitor artist al literaturii romanesti, el afirmand ca “poporul a fost parintele meu literar”. Romanul “Baltagul” este un adevarat “poem al naturii si al sufletului omului simplu, o (Miorita) in dimensiuni mari”(George Calinescu), reprezentand una din culmile cele mai inalte ale creatiei sadoveniene si poate fi comparat cu o […]
Scrisoarea III de Mihai Eminescu – comentariu literar
Eminescu a scris un ciclu de 5 scrisori fiind niste satire. Tematica acestor scrisori are in centru motivul geniului. Scrisoarea I dezbate problema geniului savant, Scrisoarea II dezbate problema geniului artist, Scrisoarea III dezbate soarta geniului conducator de popoare. Scrisoarea III abordeaza tema patriotismului si a geniului conducator de popoare. Geneza este legata de perioada […]
Baltagul de Mihail Sadoveanu – Aprecieri critice
“Baltagul este, prin repeziciune si desavarsit echilibru al expresiei, una din cele mai bune scrieri ale lui M. Sadoveanu. Multi pretuiesc aceasta scurta naratiune ca roman, vorbind de creatia scriitorului, de posibilitatea psihologica a eroilor. in fond, nimic din toate acestea, Vitoria, eroina principala, nu e o individualitate, ci un exponent al spetei. Scrierea nu […]
Sara pe deal de Mihai Eminescu – comentariu literar
Comuniunea dintre sentimentul iubirii si al naturii este , de asemenea, puternic evidenta in Sara pe deal –in esenta ei o idila, care comunica patosul vietii intime si care sintetizeaza, pe o anume latura, peisajul rustic autuhton, caracteristic primei perioade din creatia erotica a lui Eminescu. Este vorba de vremea iluziilor si a idealurilor de […]
Floare albastra de Mihai Eminescu – comentariu literar
Poezia este una din creatiile “cheie” ale eroticii eminesciene, oferind posibilitatea de intelegere a modului in care poetul a asimilat influentele romantismului. “Floare albastra” depaseste tema dragostei, evocand conditia creatorului, absolutul. Ca specie literara, poezia este o egloga (idila cu dialog). Poemul se structureaza pe doua planuri, si anume: ideea cunoasterii absolute (cuprinsa in primele […]
Eseu despre Luceafarul de Mihai Eminescu – comentariu literar
Despre felul cum s-a nascut marele poem romantic, capodopera a creatiei lui Eminescu a lasat marturie insusi poetul. Din marturia sa reiese ca pornind de la o sursa, de la un izvor popular poemul a trecut printr-un indelungat proces de creatie. Dupa ceea ce spune rezulta ca principala sursa de inspiratie a fost un basm […]
Incompatibilitatea dintre fata de Imparat si Hyperion
Dragostea lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) pentru folclorul national a fost profunda si constanta, poetul simtindu-si radacinile spirituale adanc infipte in sufletul neamului romanesc, dupa cum marturisea el insusi intr-o insemnare facuta pe marginea unui manuscris : “Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarbe un nor de aur din […]
Imaginea familiei in romanul Morometii de Marin Preda
Romanul “Morometii”, scris de Marin Preda, a carui originalitate sta fara indoiala in noua viziune asupra lumii rurale, este unul ce prezinta foarte bine povestea unei familii de tarani din Campia Dunarii, mai precis din satul teleormanean Silistea-Gumesti, care cunoaste de-a lungul unui sfert de secol, o adanca si simbolica destramare. In volumul I satul […]