Costache Negruzzi a abordat inscrierile sale si tema istorica, dovada fiind cunoscutele operele literare Sobieski si romanii si Alexandru Lapusneanul. Prin ultima dintre ele, datorita valorii ei, autorul a creat modelul nuvelei in literatura romana. Daca nuvela este o opera epica si cu o actiune mai intinsa, cu un singur fir narativ, cu un coflict […]
Articles Tagged: Nuvela
Nuvela La tiganci in contextul prozei fantastice eliadesti
Publicata in 1969, in volumul “La tiganci si alte povestiri” (dupa ce aparuse, la Paris, in 1959), nuvela intitulata “La tiganci” se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: “Pe strada Mantuleasa”, “Tinerete fara tinerete”, “19 trandafiri”, “La umbra unui crin”, “in curte la […]
Tehnica autorului in realizarea nuvelei La tiganci de Mircea Eiade
a)Nuvela “La tiganci” este o capodopera a literaturii fantastice romanesti; din insemnarile autorului (notate in “Jurnal} reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele existente in universul cotidian. Cu alte cuvinte, exista o realitate vizibila, concreta si logica (pe care o Cunoastem cu totii) si o alta realitate (ascunsa, ilogica, nestiuta, cunoscuta […]
La tiganci de Mircea Eliade – capodopera a fantasticului romanesc
De ce este nuvela “La tiganci”o capodopera”? Mai intai, pentru ca autorul si-a ales o tema existentiala, cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moartea ca eveniment. in al doilea rand, pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator (“artist”) care incearca, in bordei, sa ajunga la pian, adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo […]
Particularitatile structurii compozitionale a nuvelei In vreme de razboi
Din desfasurarea actiunii, se pot desprinde cateva trasaturi ale structurii compozitionale a nuvelei: a) “in vreme de razboi” este alcatuita din trei capitole: in primul, se fixeaza timpul si locul actiunii (1877) si se prezinta personajele; naratiunea se opreste la “moartea” inventata a preotului; in capitolul al II-lea, la cinci ani de la terminarea razboiului, […]
Nuvela Alexandru Lapusneanul – capodopera
Publicata in 1840, in revista “Dacia literara”, nuvela constituie o aplicare a cunoscutelor principii enumerate in “Introductie”. Sursele de inspiratie le-au constituit “Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche (capitolul intitulat “Cand au omorat Alixandru Voda 47 de boieri”) si cronica lui Nicolae Costin, dar un rol important ii revine imaginatiei autorului (care creeaza impresia ca […]
Mara – Caracterizare personaj principal
Scriind despre “Mara”, G.Calinescu afirma: “Pentru epoca in care a aparut,”Mara” trebuie sa insemne un eveniment, si astazi privind inapoi, romanul acesta apare ca un pas mare in istoria genului”. Fara indoiala, cinstatarea criticului are in vedere si modul in care Slavici realizeaza constructia personajelor. Privind putin inapoi in istoria personajului feminin romanesc putem sesiza […]
Moara cu noroc – Rezumat 2
Ioan Slavici este in literatura romana de sfarsit al secolului al IXX-lea printre primii creatori de nuvela. Nuvelele sale infatiseaza procesul de saracire ce cuprinde populatia de la sat dar si din targuri in fata capitalismului. In aceste opere Ioan Slavici ilustreaza o mentalitate specifica zonei in care s-a format si anume ca “omul este […]
Moara cu noroc – Rezumat
Aparuta intr-o perioada cand proza de senzatie si traducerile faceau concurenta serioasa productiilor originale, nuvela “Moara cu noroc” ilustrata intr-un anume fel trecerea de la o specie de dimensiuni restranse la roman, ea insasi, fiind, cum spunea G. Calinescu: “o nuvela solida cu subiect de roman” (Istoria literaturii ramane). Scrierea s-a impus de la prima […]
Hanul Ancutei – Caracterizare Comisul Ionita
Este cel de al treilea personaj liant al naratiunilor cuprinse in volum, cu sprijinul caruia instanta auctoriala isi organizeaza demersul epic. Fata de mos Leunte zodierul, comisul Ionita, razasul de la Draganesti, domina fata “lumeasca” a acestei “Halima” sadoveniene. Este personajul omniprezent, primus inter pares, acceptat maestru de ceremonii de catre toti convivii, care i […]