Ion, fiul unui taran risipitor, lipsit de inzestrare pentru munca campului, “era iute si harnic, ca ma-sa. Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila. Iar pamantul ii era drag ca ochii din cap”. Aceasta iubire pentru pamant, care tine de straturile de profunzime ale fiintei sau, mai degraba, de un subconstient ancestral ce determina […]
Articles Tagged: opera
Caracterizarea personajului Ana din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu
Cel mai impresionant personaj al romanului, din perspectiva conditiei sale tragice, este Ana, mijlocul si instrumentul prin care Ion ajunge in posesia pamanturilor lui Vasile Baciu. Lipsita de orice vocatie a fericirii, ori de cate ori se apropie de un sentiment de bucurie si implinire sau traieste o atare stare, la impactul cu realitatea ea […]
Comentariul operei Padurea spanzuratilor scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Publicat in anul 1922 la Editura Cartea Romaneasca, romanul Padurea spanzuratilor “nu pune, in realitate, cu dezvoltari si variatii, decat drama intelectualului ardelean in fata razboiului cu fratii din Regat, tratata si in nuvela Catastrofa” (E. Lovinescu). Criticul considera ca “problema” romanului nu este alta decat cea din nuvela amintita, dupa cum “nici materialul sufletesc […]
Comentariul operei Padurea spanzuratilor scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
In cunoscutul volum Amalgam autorul va insista asupra ideii ca drama lui Emil Rebreanu constituie in ultima instanta tocmai acel sambure cald de realitate care legitimeaza formele riguroase ale unei constructii mentale: “Fara de tragedia fratelui meu, “Padurea spanzuratilor” sau n-ar fi iesit deloc sau ar fi avut o infatisare anemica, livresca, precum au toate […]
Despre Liviu Rebreanu si opera sa
Prozator si dramaturg, Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisiua, judetul Bistrita-Nasaud. Din 1895 este elev al Gimnaziului Graniceresc din Nasaud, pe care il intrerupe in 1897 pentru a se inscrie la Scoala Civila de baieti din Bistrita. In perioada 1900 – 1903 urmeaza Scoala Reala superioara de honvezi din Sopron, […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei sale majore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului ca multime si a omului ca element al grupului social. Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista “Convorbiri critice” si apoi, cu rectificari nesemnificative, intr-o serie […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Momentul aparitiei hamalului anticipeaza finalul dramatic al “aventurii” personajelor. Desi Nicolae Tabara il saluta “smerit”, iar baba il intreaba cu sfiala: “— Oare vine degraba, domnule?”, acesta “se ratoi” cu brutalitate: “— Ce-mi tot darlaiesti aici, babo?”. Treptat “gara se dezmorti”, se aprind lampile, sosesc alti calatori si chipurile celor trei se aglutineaza in portretul […]
Comentariul operei Catastrofa scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Tematica si formulele estetice ale romanelor se schiteaza in linii mai ferme sau mai superficiale in nuvelele prozatorului. George Gana considera ca aceste creatii au ajuns “victime” ale operei romanesti si au fost judecate prin raportare la capodoperele romancierului. G. Calinescu vede in nuvele desene ale unor detalii realizate de un pictor ce exerseaza pentru […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Intriga se tese mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan, calul lui Stefan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea voievodului. Ionut este chemat in slujba domneasca si in prima sa calatorie la Suceava este insotit de fratele sau, vistiernicul Cristea, si de frumoasa […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Seceta si cutremurul descrise la inceputul partii a doua a romanului sunt semne ale evenimentelor viitoare. Tehnica anticipativa realizata prin simbolizare este proprie epopeii:, A detunat in fundul pamantului si s-a dat zvon in inaltime, pentru ca sa nu mai intarzie domnii si imparatii; sa nu se mai desfraneze in lume, ci sa purceada impotriva […]