Dupa ce, la inceputul secolului XX, literatura romana fusese orientata spre idilizarea lumii satului, perioada interbelica a insemnat o reasezare a discursului literar in fata exigentelor valorii estetice, permitand scriitorilor o mare varietate de mijloace de reprezentare a realitatii. Intre prozatorii vremii, Liviu Rebreanu sta in linia intai, fiind si cel care, prin Ion (1920), […]
Articles Tagged: opera
Inscrierea in traditia romanului realist romanesc a operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Dupa aproape trei ani de limpeziri, mersul romanului, marturiseste Rebreanu, “incepuse a mi se sintetiza in minte ca o figura grafica: o tulpina se desparte in doua ramuri viguroase care, la randul lor, isi incolacesc bratele, din ce in ce mai fine, in toate partile; cele doua ramuri se impreuna apoi iarasi, inchegand aceeasi tulpina […]
Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri, care se deruleaza paralel si se intersecteaza, constituind, de fapt, imagini ale aceleiasi lumi, asamblandu-se intr-o realitate complexa care da senzatia viziunii totale, de unde si impresia de monografie a satului transilvanean. Cele doua planuri: al taranilor, cu Ion in centru, si al intelectualitatii rurale, cu insistenta asupra […]
Caracterizarea personajului Ion din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu
Ion, fiul unui taran risipitor, lipsit de inzestrare pentru munca campului, “era iute si harnic, ca ma-sa. Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila. Iar pamantul ii era drag ca ochii din cap”. Aceasta iubire pentru pamant, care tine de straturile de profunzime ale fiintei sau, mai degraba, de un subconstient ancestral ce determina […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Intriga se tese mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan, calul lui Stefan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea voievodului. Ionut este chemat in slujba domneasca si in prima sa calatorie la Suceava este insotit de fratele sau, vistiernicul Cristea, si de frumoasa […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Seceta si cutremurul descrise la inceputul partii a doua a romanului sunt semne ale evenimentelor viitoare. Tehnica anticipativa realizata prin simbolizare este proprie epopeii:, A detunat in fundul pamantului si s-a dat zvon in inaltime, pentru ca sa nu mai intarzie domnii si imparatii; sa nu se mai desfraneze in lume, ci sa purceada impotriva […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a cincea parte
Culoarea alba primeste la Sadoveanu sensuri pozitive. Calul alb este simbolul puterii politice, iar bourul alb este primordial, fiind o metafora a vechimii timpului. Izvorul alb este o metafora a curgerii tuturor lucrurilor, sugerand existenta universala. Forma metaforica a acestei calatorii pe verticala, spre starea edenica a inceputurilor, este vanatoarea. Daca stihiile si apele sunt […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Se poate spune ca personajele romanului Fratii Jderi nu sufera un proces de devenire psihologica, ele sunt fixe. De fapt, sunt incadrate cosmologic, pentru ca natura se reflecta in om. Ele sunt arhetipuri, avand rol mitic. In acelasi timp, caracteristica spatiului epopeic este monumentalitatea eroilor. Personajele apar si in ipostaza de naratori. Povestitorul nareaza istoria, […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Manole Jder poate fi pus in paralel cu celalalt personaj dominant al romanului, Domnitorul. Capul familiei Jderilor este, structural – dar la o scara mai mica – corespondentul puterii absolute, Stapanul. Manole este dominat de sentimentul devotamentului pentru domnitor. Ca si ceilalti oameni din popor (de exemplu Calimanii), Jderii au fata de domnitor atitudini care, […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Aceasta impresie se obtine si la nivel ideografic, prin surprinderea reprezentarilor religioase, magice si mitologice ale epocii lui Stefan cel Mare. Retinem apoi aerul legendar al temei abordate care se realizeaza prin viziune unitara, impingerea realitatii istorice catre fantastic si monumental, si prin tonalitatea de destainuire. Prezinta interes felul cum se contureaza grandiosul epopeic. In […]