Prozator si dramaturg, Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisiua, judetul Bistrita-Nasaud. Din 1895 este elev al Gimnaziului Graniceresc din Nasaud, pe care il intrerupe in 1897 pentru a se inscrie la Scoala Civila de baieti din Bistrita. In perioada 1900 – 1903 urmeaza Scoala Reala superioara de honvezi din Sopron, […]
Articles Tagged: opera
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei sale majore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului ca multime si a omului ca element al grupului social. Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista “Convorbiri critice” si apoi, cu rectificari nesemnificative, intr-o serie […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Momentul aparitiei hamalului anticipeaza finalul dramatic al “aventurii” personajelor. Desi Nicolae Tabara il saluta “smerit”, iar baba il intreaba cu sfiala: “— Oare vine degraba, domnule?”, acesta “se ratoi” cu brutalitate: “— Ce-mi tot darlaiesti aici, babo?”. Treptat “gara se dezmorti”, se aprind lampile, sosesc alti calatori si chipurile celor trei se aglutineaza in portretul […]
Comentariul operei Catastrofa scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Tematica si formulele estetice ale romanelor se schiteaza in linii mai ferme sau mai superficiale in nuvelele prozatorului. George Gana considera ca aceste creatii au ajuns “victime” ale operei romanesti si au fost judecate prin raportare la capodoperele romancierului. G. Calinescu vede in nuvele desene ale unor detalii realizate de un pictor ce exerseaza pentru […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
La crearea trilogiei Fratii Jderi s-a pornit de la un material artistic si documentar – cronica lui Ureche si O sama de cuvinte a lui Neculce, Descrierea Moldovei de Cantemir -, dar scriitorul a avut in atentie si scrierile lui Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga in care era glorificat Stefan cel Mare. In tesatura romanului […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Intriga complicata si imprevizibila, situatiile epice limita, culoarea de epoca ce contribuie in buna masura la realizarea tonalitatii dau, evident, impresia de roman istoric, in care intalnim formule ale romanului de aventuri, practicate de Walter Scott si Al. Dumas. S-a vorbit de multe ori despre existenta mai multor microromane in cadrul unuia singur: romanul unei […]
Geneza si formula estetica a operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu
Strict formal, Creanga de aur este un roman istoric, de mai mica intindere, incadrabil langa Zodia Racului, Nunta domnitei Ruxanda, Fratii Jderi, Nicoara Potcoava s.a. In fondul sau, se constituie ca roman filosofic pigmentat cu o tragica poveste de dragoste. O definitie adecvata ar fi aceea de roman-basm, sugerata de autorul insusi atunci cand se […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Povestea istorica incepe in anul 780 d.Hr., cand “batranii legii vechi, “monahii lui Zamolxis”, urca pe “muntele cel ascuns” spre pestera Magului, al treizecisidoilea Decheneu, preot al Daciei vechi. Locul este sacru, tainuit, si nimeni, in afara monahilor alesi, nu poate patrunde in aria lui. Batranul mag nu se arata pamantenilor de la campie decat […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Capitolele urmatoare ale istoriei bizantine (V-IX) stau sub semnul cautarii miresei. Pentru a-si tine fiul departe de prigonitorii iconoclasti”, imparateasa ii cere episcopului Platon sa-i caute “o sotie nu numai cea mai frumoasa si cea mai dorita, dar si cea mai binecredincioasa intru ortodoxie”. Episcopul, inzestrat cu har divin, iluminat de Sfanta Maria, are previziunea […]
Subiectul operei Creanga de aur scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Dupa un an, Constantin o iarta pe mama sa si o reprimeste cu onoruri imparatesti in palatul sau din Augusteon. In alaiul ei se afla, insa, si amanta lui, Teodota, care devine curand “imparateasa a treia”. Maria, care se simtise de la inceput jertfita, este inlaturata si inchisa in palatul de la Halki. Intre timp, […]