Alcatuirea armatei romane

Fixarea reglementarilor militare, a regulamentelor si tacticii de lupta, a armamentului s-a facut de-a lungul unei perioade destul de intinse din istoria Romei. La inceput evolutia armatei a urmat-o pe aceea a statului, proces firesc din moment ce adunarea poporului, inca din vremea lui Servius Tullius, insemna. in cea mai mare parte, adunarea cetatenilor inarmati […]

Vezi referatul complet

Cine au fost celtii

Celtii, populatie indoeuropeana, aparusera in Europa Centrala de mai bine de 1500 de ani, iar un val de triburi celte debarcase in Insulele britanice cu peste 1300 de ani inainte de invazia oelta in Italia. Sub presiunea unor neamuri germanice, ce se exercita prin al cincilea secol i.e.n. la est de inima puterii celte (Dunarea […]

Vezi referatul complet

Sclavagismul in epoca romana

Cu toate ca sclavajul, la Roma, exista din vremea regalului, avand, pe atunci, un caracter patriarhal (sclavii erau membrii secundari ai familiei si proveneau, mai ales, din razboaie), de-abia in vremea razboaielor punice el a capatat forma clasica. Orice cucerire a armatelor romane aducea zeci de mii de prizonieri, care erau vanduti ca sclavi. Astfel, […]

Vezi referatul complet

Cine au fost samnitii

Samnitii, ramura a marelui grup indoeuropean osco-umbro-sabelic (din care mai taceau parte sabinii, volsrii etc.), asezati in Italia Centrala, la est de Latium si in nordul Campaniei, in regiunea muntoasa a Apeninilor, numita Samnium, se aflau, in epoca, in starea de organizare tribala. Ocupandu-se cu cresterea animalelor, fara interes fata de viata urbana, confederatia triburilor […]

Vezi referatul complet

Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare

La 11 mai 330, in cadrul unui ceremonial fastuos, inaugureaza oficial noua capitala-Constantinopolul. Fondat in noiembrie 324, pe locul vechii colonii megariene Byzantion, noul oras va avea o importanta strategica si comerciala deosebita, favorizat de pozitia sa geografica, care-i contesa calitatea de placa turnanta intre Europa si Asia. Intr-un timp scurt el se va acoperi […]

Vezi referatul complet

Psalmii lui Tudor Arghezi si poezia de inspiratie religioasa a lui Vasile Voiculescu

1. Tudor Arghezi si Vasile Voiculescu – Personalitati de seama ale lirici romanesti Tudor Arghezi a fost considerat placa turnanta a liricii noi intuind cu siguranta aproape toate formele poeziei moderne: poezia fiorului religios, poezia sentimentului casnic, poezia vizionara, poezia universului domestic, poezia metamorfozelor materiei, poezia jocului, poezia absurdului. Cu o putere inepuizabila de inventie […]

Vezi referatul complet

Referat: Conducatorul chinez Zhang Jue

De la mari departari venea multime de oameni sa-l asculte pe Zheng Jue despre fericirea ce se anunta nu peste mult timp. Fericirea, despre care vorbea Zhang Jue, numita si “Marea Pace”, insemna rasturnarea “Cerului albastru” (rautatea si violenta, confundate si cu dinastia Han) si inlocuirea lui cu Cerul galben” (viata noua si fericita). Doctrina […]

Vezi referatul complet

Referat: Cucerirea Daciei de catre Traian

In timpul triumfului organizat lui Traian la Roma (decembrie 102) acestuia ii este conferit titlul victorios “Dacicus”. Dar Dacia nu fusese supusa. Traian o stia tot atit de bine ca si Decebal. Asa incit, pregatirile pentru un nou razboi incep chiar din primavara anului 103. Spre a-si mari viteza de manevra si a-si imbunatati comunicatiile, […]

Vezi referatul complet

Referat: Romanizarea dacilor de catre Traian

Ca prim semn al victoriei asuprea dacilor, Traian trimite la Roma capul regelui dac, ce va fi expus pc sr-ara de piatra a Capitoliului (treptele Gemoniilor). Era cea mai mare victorie a lui Traian. La 11 august 106 Dacia este proclamata provincie romana. si Traian ramane in Dacia, pana in anul 107, pentru a o […]

Vezi referatul complet

Referat: Domnia lui Traian dupa cucerirea Daciei

Dupa razboaiele dacice, Traian se ocupa mai temeinic de treburile interne ale imperiului, continuand actiunea de integrare a provinciilor, supraveghind justitia si incurajind comertul, intarind concordia cu senatul. Nici problemele religioase nu-i raman straine, manifestand spirit tolerant in acest domeniu atat de tulburat in vremea sa5. Este faimos, in context, raspunsul (Rescriptul lui Traian) pe […]

Vezi referatul complet