Articles Tagged: personalitati

In mai 480 i.e.n., sub comanda chiar a “Marelui Rege”, o uriasa oaste (trupe si flota) atinse Grecia. La sfirsitul lunii iulie, la Thermae, se intalnira liota persana (1000 corabii) si armata de uscat (circa 200 000 de oameni). Eschil aprecia ca flota persana numara circa 1 000 de vase, iar Herodot, 1208. Mai mult […]

Maciuca ateniana transforma orgolioasa flota a “Marelui Rege” (600 de vase) intr-o ingramadire jalnica, ce fu, pana seara, nimicita. insusi Ariabignes, aflat la comanda flotei persane, pieri in lupta. Xerxes, temandu-se de un evenual atac in Asia al flotei grecesti (Temistocle chiar propusese un atac pe mare in Helespont, pentru a taia comunicatiile ostilor persane, […]

Probabil ca daca nu s-ar fi nascut in Salamina (644 sau 642 i.e.n.), Solon n-ar fi devenit atat de repede celebru. Pentru ca isi fundamenteaza inceputul carierei politice pe insuccesul atenienilor in lungul razboi cu Megara pentru stapanirea insulei Sakmina (Megara, stat-cetate dorian, pe malul istmului Corint, beneficiind de doua porturi (Niseea si Pegeea), a […]

Interventia lui Solon in viata publica ateniana, care a avut ca principala directie reducerea puterii eupatrizilor, fusese pregatita de framantari sociale ale micilor proprietari de par manturi, ajunsi datornici, sub zalogul proprietatii si al persoanei, eupatrizilor. Poate ca expresie a acestor framantari fusese si rascoala lui Kylon (in 640 i.e.n.), care, ajutat de socrul sau, […]

Contributia directa a lui Solon la afirmarea democratiei ateniene fu insa intemeierea pe avere (timoeratia, de la time =cens), nu pe nastere (genocratia, de la genos = familie, nastere), a dreptului de participare la magistratura, pana la el apanaj al eupatrizilor. Pentru o buna aplicare a dreptului censitar, Solon restructura clasele censitare. in urma reformei […]

Aheii au invadat Grecia prin 2500 i.e.n. Este primul val de invazie cunoscut asupra Greciei. Voinici, blonzi, folosind o limba care a stat Ia baza elinei, coborind din nord, aheii au aparut initial in Thessalia (Grecia de Nord), impingind in munti vechea populatie de pelasgi si perhebri, de origine preindoeuropeana (probabil inruditi cuetruscii), care, prin […]

In plina criza a republicii – in Orient, Mitridate al Vl-lea pornise cel de-al treilea al sau razboi cu Roma (74-63 i.e.n.), in Hispania luptele cu dizidenta lui Sertorius erau in toi, pe intreaga Mediterana calatoriile erau un risc permanent cauzat de dominatia piratilor, iar, in cetate chiar, luptele politice dintre optimati si populai sfisiau […]

In Apulia, in piemontul lui Garganus, sclavii comandati de Crixos sunt invinsi, insusi Crixos este ucis in lupta (72 i.e.n.). Spartacus nu reuseste sa-l mai ajute pe Crixos, caruia ii organizeaza funeralii marete, probabil spre a-si apropia resturile oastei sale, dar ajunge oastea consulara, careia ii da cateva lovituri indraznete, desprinzandu-se de ea. Spartacus porneste […]

Primul care a folosit in beneficiul personal, rezultatele reformei militare a lui Marius, adica armata de profesionisti, puternica si angajata mai degraba in serviciul comandantului, decit in cel al republicii, a fost Lucius Cornelius Sulla. Nascut in 138 i.e.n. apartinea vechii aristocratii romane (celebra ginta a Cornelilor), dar, chiar din tinerete, isi afisa dispretul fata […]

Razboiul aliatilor, din 90-88 i.e.n., la care Sulla a participat ca legat al consulului Lucius Iulius Caesar, ii ofera un prilej suplimentar pentru intarirea prestigiului sau in crestere. in luptele contra samnililor, armata comandata de Sulla obtine la Stabies o victorie hotaratoare, care, scotand din lupta pe cei mai activi, alaturi de marsi, dintre aliati, […]