Dupa primul razboi mondial se produce o efervescenta in toate domeniile vietii: politic, economic, social, cultural etc. Apar reviste literare, peste 300, cum sunt: Sburatorul, Viata Romaneasca, Gandirea, Contimporanul, Bilete de papagal etc, de diverse orientari culturale: moderniste, traditionale, avangardiste. La Sburatorul se preconiza modernizarea literaturii in gruparea condusa de Eugen Lovinescu si unde sunt […]
Articles Tagged: Poezie
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte
Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – prima parte
Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 (20 decembrie 1849, dupa marturiile poetului si ale unor membri ai familiei), la Botosani sau Ipotesti. Numele de nastere: Mihai Eminovici. Era al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, descendent al unei familii de tarani romani stabiliti in nordul Moldovei (originari – se pare […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a doua parte
In toamna anului 1866 trece in Muntenia, unde e sufleur si copist in trupele lui Iorgu Caragiale (1866 – 1868), Pascali (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti, pana cand tatal sau intervine hotarat si-l trimite la studii la Viena, desi situatia scolara pare neclarificata. La Viena, audiaza, intre 1869 -1872, ca Ausserordentlich, cursuri de […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a treia parte
Din anul 1877 e la Bucuresti, redactor (alaturi de Slavici si Caragiale) la ziarul “Timpul”, apoi redactor-sef. Dupa sase ani de epuizanta activitate publicistica, Eminescu se imbolnaveste grav (iunie 1883). Urmeaza ani de suferinta si tratament in sanatorii de specialitate, in tara si strainatate. In decembrie 1883, T. Maiorescu ii scoate volumul de Poesii, pe […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a patra parte
In Eminescu insusi traiesc doua suflete: unul pasional demoniac, altul senin melancolic. O optiune pur romantica exprimase Eminescu ceva mai inainte intr-un alt poem programatic, La Heliade (1867). Heliade este poetul profet a carui voce tulbura “marea moarta” cu “ape de plumb” vestind apocalipsa si regenerarea. In Epigonii, nihilismul poetului se accentueaza. Poetul intuieste criza […]
Comentariul poeziei Cantec scrisa de Nichita Stanescu
Poezia “Cantec” face parte din volumul “O viziune a sentimentelor” (1964) si este o poezie de dragoste care enunta starea de jubilatie a postului altfel de pana acum. E o rostire aparte, un stil nou plin de prospetime si de parfumul unui spirit original. De fapt toate poeziile de inceput ale poetului Nichita Stanescu stau […]
Comentariul poeziei Elegia a zecea scrisa de Nichita Stanescu
Elegia a zecea subintitulata “Sunt” este o elegie densa Ea face parte din volumul “11 Elegii”, aparut in 1966. Punctul de plecare este dualitatea dintre fiinta si elementele sale. Fiinta se reveleaza ca o unitate existentiala nostica. Elementele fiintei nu sunt decat niste semne si de aceea nu se comporta existential. Postul este bolnav, tocmai […]
Comentariul poeziei Nod 17 scrisa de Nichita Stanescu
Poezia “Nod 17” isi centreaza discursul in jurul problemei mortii. Aparuta in volumul “Noduri si semne”, 1982, poezia reprezinta o stare ce amesteca cate ceva din reactiile viscerale ale fiintei si acuitatea tragica a trairii. “Nod 17” este un tipat necontenit de traire tragica si de refuzare a sfarsitului. Poetul devine patetic dorind ca peste […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a treia parte
Arghezi cauta incepand cu “Agate negre” si “Flori de mucigai”, trivialul, grotescul si absurdul, iar centrul metafizic al poeziei se afla in misterul raului si al suferintei umane. Creatia argheziana reprezinta o reforma cutezatoare in limbajul poetic: “Cuvintele, la el par ca au prins viata si au sarit de la locul lor cu sens cu […]