“Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionale si moderniste. “Testament” este definitorie pentru conceptia despre misiunea poetului si natura poeziei, fiind considerata arta poetica argheziana cea mai importanta. Discursul fixeaza esenta poeticului, conditia creatorului, raportul lui cu arta si cu lumea, speculand asupra tehnicilor, materialelor […]
Articles Tagged: Poezie
Testament – limbajul poetic folosit
Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor. Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru. Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care […]
Testament – semnificatiile cartii
Pentru a sublinia valoarea si, indeosebi, implicatiile pe care mostenirea le are asupra vietii mostenitorului, poemul stabileste o succesiune de echivalente ale cartii: “cartea-treapta, cartea-hrisovul vostru cel dintai, cartea-cuvine potrivite, cartea-Dumnezeu de piatra, cartea-rodul durerii de vecii intregi, cartea-slova de foc si slova faurita. Insumate aceste echivalente dau definitia-sinteza a poeziei. Textul arghezian, este, astfel, […]
Poezia Testament – continut
Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, revendicat de clasici si de moderni deopotriva, Tudor Arghezi realizeaza o opera poetica originala. Plecand de la aspectele traditionale, ofera alternative poeziei(idei, atitudini, modalitati lirice) moderne. Se observa constanta preocupare argheziana pentru exprimarea conceptiei despre poezie si despre rolul poetului. Se pot aminti mai multe titluri de […]
Poezia – Din ceas dedus – nivelurile textului poetic
Organizarea metrica a poemului este de o mare simplitate, poetul evitand efectele muzicale si urmarind o cadenta linistita, mereu egala cu sine. Versurile sunt de 13-14 silabe, iambul fiind singura unitate metrica a poemului. Rima este incrucisata. La nivel morfologic nu se observa urmarirea unor efecte speciale. Ar fi de remarcat conversiunea adjectivului “adanc” in […]
Poezia – Din ceas dedus
Volumul “Joc secund”, publicat in 1930, se deschide cu poezia “Din ceas, dedus”, al carui titlu este inlocuit de editori, in 1964 cu titlul volumului. Poezia are caracter de arta poetica si apartine modernismului barbian. Cuvantul “joc” din titlu sugereaza o combinatie a fanteziei, libera de orice tendinta practica, iar asocierea adjectivului “secund” plaseaza jocul […]
Glossa – poezie de meditatie filosofica
Poezia debuteaza cu strofa-tema, alcatuita din cugetari filosofice, in care se observa tonul sententios al versurilor, continand adevaruri verificate si deci incontestabile. Urmatoarele opt strofe incep cu comentarea fiecarui vers din strofa-tema. Sfaturile sunt de tip stoic iar poetul le argumenteaza. In strofa a doua ne este prezentat spectacolul lumii:”Multe trec pe dinainte/In auz ne […]
Poezia Glossa – Prezentare
Poezia “Glossa” a fost publicata in editia I a “Poeziilor” ingrijita de Titu Maiorescu si aparuta in 1883. Poezia dateaza, se pare, din perioada studiilor de la Berlin 1873-1874. este o poezie gnomica deoarece abordeaza probelema cunoasterii si a autocunoasterii prin analiza raportului eu-lume. Are, deci un pronuntat caracter filosofic reusind performanta de a exprima […]
Iona, de Marin Sorescu – semnificatii
“Iona” este un dialog viu despre raportul dintre constiinta si existenta din care orice umbra de echilibru socratic a disparut. Nu conteaza neaparat ce se intampla cu Iona, ci ceea ce spune el, cu setea sa de certitudine, cu nevroza congenitata de eternitate, de depasire a invelisului efemer care intemniteaza viata. Marea se distinge fie […]
Iona, de Marin Sorescu – estomparea granitelor
Piesa e construita pe un fals monolog sau pe un dialog interiorizat alcatuit din replici pe care personajul dedublat si le adreseaza siesi dar si lumii care actioneaza asupra lui. Piesa urmareste aventurile devenirii lui Iona, experientele sale ontologice, in trecerea de la starea de inconstienta la cea de luciditate. “Drumul” personajului e construit simetric. […]