Articles Tagged: Poezie

Poezia “Glossa” a fost publicata in editia I a “Poeziilor” ingrijita de Titu Maiorescu si aparuta in 1883. Poezia dateaza, se pare, din perioada studiilor de la Berlin 1873-1874. este o poezie gnomica deoarece abordeaza probelema cunoasterii si a autocunoasterii prin analiza raportului eu-lume. Are, deci un pronuntat caracter filosofic reusind performanta de a exprima […]

Poezia “Revedere” a fost publicata in revista “Convorbiri literare” la 1 octombrie 1879, dar a fost scrisa cu cativa ani inainte. Poezia are ca izvoare folclorice mai multe doine populare, unele fiind cuprinse in culegerea de poezii populare a lui Eminecu, avand ca motiv esential scurgerea ireversibila a timpului(“Ia-mi gandesc codrut de tine/Ca nu batranesti […]

Aceasta poezie este asemanatoare unei doine, fiind o prozopee dezvoltata pe dialogul om-natura. In prima imagine poezia se structureaza din punct de vedere compozitional pe doua planuri distincte, marcate prin dialog(intrebarile poetului si raspunsuriile codrului). Poezia este structurata pe patru secvente poetice, concretizate in cele doua intrebari si doua raspunsuri, al caror liant este motivul […]

Una dintre insusirile esentiale ale lui M. Eminescu a fost intelegerea creatiei populare si a naturii in rosturile sale adanci, folclorul devenind elementul fundamental in formarea si definirea personalitatii poetului. Eminescu a pretuit in mod deosebit poezia populara si a considerat ca “o adevarata literatura trainica nu se poate intemeia decat prin graiul viu al […]

“Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu elemente traditionale si moderniste. “Testament” este definitorie pentru conceptia despre misiunea poetului si natura poeziei, fiind considerata arta poetica argheziana cea mai importanta. Discursul fixeaza esenta poeticului, conditia creatorului, raportul lui cu arta si cu lumea, speculand asupra tehnicilor, materialelor […]

Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor. Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru. Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care […]

Pentru a sublinia valoarea si, indeosebi, implicatiile pe care mostenirea le are asupra vietii mostenitorului, poemul stabileste o succesiune de echivalente ale cartii: “cartea-treapta, cartea-hrisovul vostru cel dintai, cartea-cuvine potrivite, cartea-Dumnezeu de piatra, cartea-rodul durerii de vecii intregi, cartea-slova de foc si slova faurita. Insumate aceste echivalente dau definitia-sinteza a poeziei. Textul arghezian, este, astfel, […]

Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, revendicat de clasici si de moderni deopotriva, Tudor Arghezi realizeaza o opera poetica originala. Plecand de la aspectele traditionale, ofera alternative poeziei(idei, atitudini, modalitati lirice) moderne. Se observa constanta preocupare argheziana pentru exprimarea conceptiei despre poezie si despre rolul poetului. Se pot aminti mai multe titluri de […]