Volumul din 1929, Lauda somnului, realizeaza prin concentrarea si condensarea imaginii, “un soi de descantec modern cosmic” (Simion Mioc). Actul cunoasterii, trecut prin criza unei disolutii cauzate de absenta reperului sacru stabil si sigur, ajunge acum la regasirea propriului eu, implinit, desavarsit. Motivul somnului devine, in ritualul creator al acestei desavarsiri, simbolic. Functia lui este […]
Articles Tagged: Poezie
Referat despre poezia Paradis in destramare scrisa de Lucian Blaga – a doua parte
“Apa vie” a fantanii – simbol al adevarului ascuns – contaminata de desertaciune si lipsita de puterile de altadata, e invadata de semnele mortii, iesind de sub zodia inceputului. Profetia anunta descompunerea a tot ce fusese forma de manifestare a divinului: “odata vor putrezi si ingerii sub glie…” Caderea in profan ia infatisarea intunecarii si […]
Poezia Gorunul scrisa de Lucian Blaga – prima parte
Ecoul pe care 1-a starnit aceasta poezie blagiana se datoreaza invecinarii ei ideatice cu texte fundamentale din literatura noastra (Miorita, Mai am un singur dor). Gorunul s-a publicat in “Glasul Bucovinei”, nr. 50, ianuarie 1919, in volumul Poemele luminii, si apoi in antologii si editii ulterioare de Poezii, incepand cu aceea din 1942. Poem reflexiv […]
Referat la poezia Psalm – As putea vecia cu tovarasie – scrisa de Tudor Arghezi
Debutul literar al tanarului Ion Theo sta sub semnul unei pronuntate si definitive rupturi. Prima poezie, Tatalui meu, publicata la numai 16 ani, se constituie intr-un repros adresat parintelui si totodata intr-o violenta contestare a acestuia. Petrecuta atat de tarziu si lasand o profunda rana sufleteasca, ruptura de tata va reprezenta de acum inainte sursa […]
Referat la poezia Psalm – Tare sunt singur, Doamne, si piezis – scrisa de Tudor Arghezi
“Psalm al insingurarii, al parasirii (cum il denumeste Nicolae Balota), purtand – ca in filigran – cuvintele evanghelice: “Eli, Eli, lama sabahtani!”, adica “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai parasit?” (…) In acest Psalm al lui Arghezi, tonul de lamento il inlocuieste pe acela al revoltei din alti Psalmi. Nu incrancenare disperata, exaltare a […]
Poezia Psalm – Te dramuiesc in zgomot si-n tacere – scrisa de Tudor Arghezi – referat
Ideea ca divinitatea are forma materiala si ca se arata omului cu infatisare vizibila se intalneste in mitologia vechilor greci, in poezia epica greaca. Dar aceasta conceptie antropomorfica despre divinitati va fi vehement contestata tocmai pentru ca mitul transmis prin poezie sau povestire ii aduce pe zei in sfera omenescului si ii desacralizeaza. Ceea ce […]
Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi – comentariu
Tudor Arghezi, poetul existentei si al realului, este si un poet al apusului. Odata cu texte precum Niciodata toamna…, De-a v-ati ascuns ori Duhovniceasca, lirica argheziana a Cuvintelor potrivite (1927) intra intr-o varsta a stingerii universale. Astfel, inca din primele versuri ale poeziei Niciodata toamna…, sentimentul care se insinueaza in toata faptura este cel al […]
Poezia Flori de mucigai scrisa de Tudor Arghezi – referat
Imaginarul nocturn al volumului Flori de mucigai (1931) se deschide cu un poem programatic, ars poetica, ce marcheaza o modificare in estetica lui Tudor Arghezi. Ca intreaga poezie moderna, de la Baudelaire la suprarealism, lirica argheziana se asaza acum sub semnul categoriilor negative precum: uratul, banalul, bizarul, oribilul, bufonescul etc. O poetica a antipoeticului ne […]
Universul poetic al operei lui Tudor Arghezi
Privita in ansamblu, opera lui Tudor Arghezi e de o complexitate unica in literatura romana. E atata incoerenta in alcatuirea ei, incat o lectura sistematica e, practic, imposibila. De fiecare data, aceasta se sustrage oricarei incercari de periodizare sau chiar de integrare ferma intr-o formula consacrata. Mereu altul si mereu egal cu sine insusi, Arghezi […]
Comentariul poeziei La steaua scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Motivul pe care se sprijina initial ideea aceasta se constituie intr-un punct de plecare de o sugestivitate exemplara: imaginea stelei rasarind nu se retine ca atare, ci ca metafora a calatoriei luminii:, aa steaua care-a rasarit I E-o cale-atat de lunga, I Ca mii de ani i-au trebuit I Luminii sa ne-ajunga”. O cale de […]