Postmodernismul in lirica romaneasca

In literatura noastra postmodernismul rupe in dublu sens, legatura cu traditia : prin opozitia declarata fata de modernismul literar interbelic(reprezentat in deosebi de poetica argheziana, blagiana sau barbiana) ce fusese recuperat, dupa deceniile proletcultiste, de catre neomodernismul anilor “60-“70) si prin abandonarea etalonului european-occidental (Franta, Germenia) ce pentru prima data in istoria noastra culturala, cedeaza […]

Vezi referatul complet

Referat despre postmodernismul estetic

Din punct de vedere estetic, postmodernismul este reflexia, in plan cultural, artistic, literar, a noii paradigme postmoderniste. Se propune orientarea creatiei spre viata cotidiana, spre realitate, spre biografia omului obisnuit ; se afirma caracterul relativ, fluctuant, conjunctural al valorii operei si se reclama “decanonizarea literaturii, abolirea ideii de capodopera, de sistem valoric ierarhizat,-socotite exprfesii ale […]

Vezi referatul complet

Manifestarea postmodernismului in filosofie

Marea descoperire a filosofiei din amurgul perioadei moderne – ideea “mortii lui Dumnezeu”, profetizata de Nietzsche – va marca prabusirea sistemului de valori modernist. Daca, prin filosofia nitetzscheana se demoleaza fundamentul metafizic al lumii si omului (ceea ce atrage, ca o consecinta, prabusirea tuturor”idealitatilor” carora acesta le era etalon :adevarul absolut, valoarea eterna, binele suprem, […]

Vezi referatul complet

Referat despre modernism si postmodernism

Conditia omului postmodern este, si ea, diferita de cea anterioara, si ca urmare a “revolutiilor de mentalitate” produse in anii “60 : miscarile flower-power, hippy, ecologistiii, feministele, revolutia sexuala. Alvin Toffler profetiza “socul viitorului” si impactul lui traumatizant pentru faptura umana. Aceasta se confrunta cu fenomenul de “tranzienta” (schimbarea frecventa Aa mediilor, locurilor, cunostintelor), cu […]

Vezi referatul complet

Referat despre “postmodernism”

Daca modernismul, estetica globala a perioadei modernitatii, s-a definit in mod constant ca atac, fronda la adresa realului, ca rupture de lume si de concretul ei social (amendat de artisti ca mercantile, ipocrit, “burghez”, pedestru), impunand, in evolutia artelor secolului XX, progresiva lor distantare de realitate, continua lor “automatizare” si intelectualizare (obsesia “artei pure”, prevalent […]

Vezi referatul complet