Sclavii sumero-babilonienilor si asirienilor proveneau din randurile prizonierilor de razboi, membrilor de familie vanduti de capul familiei, debitorilor insolvabili si copiilor adoptati. Inca din epoca veche sumeriana contractul de vinzare-cumparare a unui sclav continea in mod obligator patru sau chiar sase clauze. Din epoca lui Hammurabi incepand a mai fost adaugata o clauza speciala in […]
Articles Tagged: Referat
Referat despre organizarea politica si administrative a sumerienilor
Cele mai vechi formatii politice sumeriene, aparute inca in al IV-lea mileniu i.e.n., au fost orasele-state totodata centre administrative, culturale si religioase, fiecare cu respectivul sau teritoriu rural din jur, lucrat de comunitatile obstesti ale oamenilor liberi. Numeroase dar mici (populatia unuia nu trecea de 50 000 de locuitori), orasele-state conduse de regi sau de […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic-prima parte
Spiritele alese nu solicita prezentari subiective. Ele raman aceleasi, ta aceeasi aureola vecina cu mitul. In cazul de fata, pentru a nu fi suspectat detasarea noastra obiectiva se voieste constanta si necesara Evocarile unor istorici si critici literari, din ultimul timp, vizand opera si memoria lui Marin Sorescu, scrise cu mintea si cu inima sunt […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic – a doua parte
Un alt indiciu, privind clasicismul greco-latin, il mtalnim in volumele publicate. (Excludem creatiile inedite). Avansul omului superior, “Fata de lucrurile care nu gandesc” se profileaza in poezia Drumul: “Acest tren – martor mi-e Zenon batranul -/Nu ma va ajunge niciodata/Pentru ca eu mereu voi avea un avans/ Fata de lucrurile care nu gandesc/ “. (Poeme, […]
Comentariul poeziei Rugaciune scrisa de Mihai Eminescu
Titlul e identic cu al poeziei lui O. Goga, care este insa o profesiune de credinta. Poezia lui Eminescu este una religioasa. O sugereaza cuvinte cu continut semantic, precum: craiasa maica preacurata si pururea fecioara Maria, caracteristice limbajului bisericesc. Cel putin aceste ultime sintagme se repeta in finalul celor doua strofe. Exista insa versuri realizate […]
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Termenul de “glosa” are doua intelesuri mai importante. Sensul primordial (latinescul “glossa” -“cuvant care necesita explicatii”) defineste o insemnare pe marginea unui text, o nota explicativa, o adnotare, spre a lamuri un cuvant sau un pasaj. Glosa contine, de regula, o “explicatie”, dar nu exista explicatie, oricat de simpla, care sa nu recurga, cat de […]
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Motivul lumii ca teatru a aparut inca din Antichitate, in scolile filosofice ale cinicilor si stoicilor. Primul filozof care a folosit acest motiv, cu deosebire, a fost Antistehne, discipol al lui Socrate si intemeietor al scolii cinice. Pentru Antistehne, lumea nu este decat o vasta scena iar oamenii sunt actori, care trebuie sa-si joace fiecare, […]
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
In Glossa, Eminescu s-a inspirat din Cugetarile lui Oxenstierna, diplomat suedez din secolul al XVII-lea, cancelar al regelui Suediei, Gustav II Adolf, a carui opera a fost tradusa si la noi, pe la mijlocul veacului trecut. In Curierul de iasi (1876), Eminescu reproduce un fragment din Cugetarile lui Oxenstierna, sub titlul: Comedia cea de obste, […]
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu- a patra parte
Ataraxia stoica atitudinea inteleapta in fata vietii, este recomandata de marele nostru poet, in versurile din strofa – matrice: “Nu spera si nu ai teama/ Ce e val ca valul trece/ De te-ndeamna de te cheama/ Tu ramai la toate rece”. Versuri lapidare, dispuse ca o lespede, de o sententiozitate maxima. Versul “Ce e val […]
Referat despre A treia teapa de Marin Sorescu -partea a treia
Domnul muntean si-a asumat sarcina de “a da cep istoriei”, de a se ingriji cu neinduplecare de tara, “dimineata, la pranz si seara” fara de istov si fara crutari. Actiunile lui sunt uneori disperate, dar totdeauna pornite din dorinta patimase de libertate si neatarnare iar sacrificiul suprem apare implinit prin ideea de permanenta in moarte, […]