In cunoscutul volum Amalgam autorul va insista asupra ideii ca drama lui Emil Rebreanu constituie in ultima instanta tocmai acel sambure cald de realitate care legitimeaza formele riguroase ale unei constructii mentale: “Fara de tragedia fratelui meu, “Padurea spanzuratilor” sau n-ar fi iesit deloc sau ar fi avut o infatisare anemica, livresca, precum au toate […]
Articles Tagged: roman
Subiectul romanului Padurea spanzuratilor scris de Liviu Rebreanu-prima parte
“In insemnarile pregatitoare pentru Padurea spanzuratilor, Liviu Rebreanu nota, pornind de la distinctia facuta de Hegel intre stat si societatea civila: “Apostol e cetatean, o particica din eul cel mare al statului, o rotita intr-o masinarie mare; omul nu e nimic decat in functie de stat. (…) Apostol devine roman, pe cand statul e ceva […]
Subiectul romanului Padurea spanzuratilor scris de Liviu Rebreanu-a doua parte
Departe de a convinge ca “roman al razboiului” (el nu poate fi incadrat in seria unor opere exemplare din aceasta perspectiva), Padurea spanzuratilor este un roman al echilibrului simbolic (mai mult decat psihologic) dintre individ si realitatea fenomenala, dintre microcosmos si configuratiile efemere ale intregului. Personajul principal al romanului, Apostol Bologa, nu se raporteaza, in […]
Subiectul romanului Padurea spanzuratilor scris de Liviu Rebreanu-a treia parte
“Dramele” lui Apostol Bologa tin, asadar, nu atat de presiunea exteriorului, cat de intelegerea imposibilitatii realizarii acelui echilibru definitoriu intre constiinta si imaginea ei perfecta, configurata din elemente ale exteri-orului. Personajul devine “vulnerabil” tocmai atunci cand acest echilibru este pus sub semnul intrebarii. Dupa ce a privit ochii lui Svoboda, cu semnele prezentei luminii, a […]
Subiectul romanului Padurea spanzuratilor scris de Liviu Rebreanu-a patra parte
In absenta acestui echilibru, substanta fiintei se pune sub semnul intrebarii. “Numai atunci cand exista un echilibru intre lumea lui cea mica dinlauntru si restul universului” se realizeaza “mantuirea” sufletului: “S-apoi – marturiseste Apostol Bologa – eu nu caut in lume, aici ori dincolo decat mantuirea sufletului meu”. Fara declaratii patriotice, Apostol incearca sa treaca […]
Subiectul romanului Padurea spanzuratilor scris de Liviu Rebreanu-a cincea parte
In finalul romanului, semnificatia prezentei luceafarului “vestind rasaritul soarelui” si, implicit, a unei nasteri, posibila prin scoaterea fiintei din cercul numelui ca ultima determinare existentiala. “Spre deosebire de Ion, unde numele de oameni si de locuri nu erau despartite niciodata de purtatorii lor, aici procedeul consta in a nara ceea ce personajele insesi vad sau […]
Inscrierea in traditia romanului realist romanesc a operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Dupa ce, la inceputul secolului XX, literatura romana fusese orientata spre idilizarea lumii satului, perioada interbelica a insemnat o reasezare a discursului literar in fata exigentelor valorii estetice, permitand scriitorilor o mare varietate de mijloace de reprezentare a realitatii. Intre prozatorii vremii, Liviu Rebreanu sta in linia intai, fiind si cel care, prin Ion (1920), […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Intriga se tese mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan, calul lui Stefan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea voievodului. Ionut este chemat in slujba domneasca si in prima sa calatorie la Suceava este insotit de fratele sau, vistiernicul Cristea, si de frumoasa […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Seceta si cutremurul descrise la inceputul partii a doua a romanului sunt semne ale evenimentelor viitoare. Tehnica anticipativa realizata prin simbolizare este proprie epopeii:, A detunat in fundul pamantului si s-a dat zvon in inaltime, pentru ca sa nu mai intarzie domnii si imparatii; sa nu se mai desfraneze in lume, ci sa purceada impotriva […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a cincea parte
Culoarea alba primeste la Sadoveanu sensuri pozitive. Calul alb este simbolul puterii politice, iar bourul alb este primordial, fiind o metafora a vechimii timpului. Izvorul alb este o metafora a curgerii tuturor lucrurilor, sugerand existenta universala. Forma metaforica a acestei calatorii pe verticala, spre starea edenica a inceputurilor, este vanatoarea. Daca stihiile si apele sunt […]