In finalul romanului, semnificatia prezentei luceafarului “vestind rasaritul soarelui” si, implicit, a unei nasteri, posibila prin scoaterea fiintei din cercul numelui ca ultima determinare existentiala. “Spre deosebire de Ion, unde numele de oameni si de locuri nu erau despartite niciodata de purtatorii lor, aici procedeul consta in a nara ceea ce personajele insesi vad sau […]
Articles Tagged: roman
Inscrierea in traditia romanului realist romanesc a operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Dupa ce, la inceputul secolului XX, literatura romana fusese orientata spre idilizarea lumii satului, perioada interbelica a insemnat o reasezare a discursului literar in fata exigentelor valorii estetice, permitand scriitorilor o mare varietate de mijloace de reprezentare a realitatii. Intre prozatorii vremii, Liviu Rebreanu sta in linia intai, fiind si cel care, prin Ion (1920), […]
Inscrierea in traditia romanului realist romanesc a operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Dupa aproape trei ani de limpeziri, mersul romanului, marturiseste Rebreanu, “incepuse a mi se sintetiza in minte ca o figura grafica: o tulpina se desparte in doua ramuri viguroase care, la randul lor, isi incolacesc bratele, din ce in ce mai fine, in toate partile; cele doua ramuri se impreuna apoi iarasi, inchegand aceeasi tulpina […]
Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu
Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri, care se deruleaza paralel si se intersecteaza, constituind, de fapt, imagini ale aceleiasi lumi, asamblandu-se intr-o realitate complexa care da senzatia viziunii totale, de unde si impresia de monografie a satului transilvanean. Cele doua planuri: al taranilor, cu Ion in centru, si al intelectualitatii rurale, cu insistenta asupra […]
Caracterizarea personajului Ion din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu
Ion, fiul unui taran risipitor, lipsit de inzestrare pentru munca campului, “era iute si harnic, ca ma-sa. Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila. Iar pamantul ii era drag ca ochii din cap”. Aceasta iubire pentru pamant, care tine de straturile de profunzime ale fiintei sau, mai degraba, de un subconstient ancestral ce determina […]
Caracterizarea personajului Ana din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu
Cel mai impresionant personaj al romanului, din perspectiva conditiei sale tragice, este Ana, mijlocul si instrumentul prin care Ion ajunge in posesia pamanturilor lui Vasile Baciu. Lipsita de orice vocatie a fericirii, ori de cate ori se apropie de un sentiment de bucurie si implinire sau traieste o atare stare, la impactul cu realitatea ea […]
Comentariul operei Padurea spanzuratilor scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Publicat in anul 1922 la Editura Cartea Romaneasca, romanul Padurea spanzuratilor “nu pune, in realitate, cu dezvoltari si variatii, decat drama intelectualului ardelean in fata razboiului cu fratii din Regat, tratata si in nuvela Catastrofa” (E. Lovinescu). Criticul considera ca “problema” romanului nu este alta decat cea din nuvela amintita, dupa cum “nici materialul sufletesc […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Intriga se tese mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan, calul lui Stefan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea voievodului. Ionut este chemat in slujba domneasca si in prima sa calatorie la Suceava este insotit de fratele sau, vistiernicul Cristea, si de frumoasa […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Seceta si cutremurul descrise la inceputul partii a doua a romanului sunt semne ale evenimentelor viitoare. Tehnica anticipativa realizata prin simbolizare este proprie epopeii:, A detunat in fundul pamantului si s-a dat zvon in inaltime, pentru ca sa nu mai intarzie domnii si imparatii; sa nu se mai desfraneze in lume, ci sa purceada impotriva […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a cincea parte
Culoarea alba primeste la Sadoveanu sensuri pozitive. Calul alb este simbolul puterii politice, iar bourul alb este primordial, fiind o metafora a vechimii timpului. Izvorul alb este o metafora a curgerii tuturor lucrurilor, sugerand existenta universala. Forma metaforica a acestei calatorii pe verticala, spre starea edenica a inceputurilor, este vanatoarea. Daca stihiile si apele sunt […]