Ionel, personajul principal din schita Vizita…, de Ion Luca Caragiale, reprezinta tipul copilului rasfatat, obraznic.
Portretul lui se contureaza din datele furnizate de narator (vizitatorul), de mama sa, doamna Popescu, precum si din faptele si vorbele proprii. Actiunea este foarte concentrata. In loc sa povesteasca, Caragiale isi surprinde personajele vorbind, dialogand.
In introducere, naratorul informeaza ca Ionel este un copilas foarte dragalas de vreo opt anisori, fiul unei bune prietene de-ale sale, doamna Popescu, si al domnului Popescu, mare agricultor.
Naratorul foloseste deseori ironia cand face referire la Ionel. Un exemplu este cel in care apare personajul episodic femeia batrana care pregateste cafeaua. In timp ce doamna Popescu ii povesteste musafirului ca isi petrece cea mai mare parte din timp pentru a-i face educatie lui Ionel, acesta este pe punctul de a rasturna masina de gatit.
Doamna Popescu il considera pe Ionel un strengar, destept. Se poarta cu el cu multa dragoste si tandrete, este foarte mandra de el si incapabila sa-i refuze ceva ori sa-i aprecieze corect faptele.
Ionel este neastamparat, lipsit de bune maniere (bate toba si sufla in trambita, asurzindu-l pe musafir, se joaca cu mingea, rasturnand cafeaua vizitatorului, ii toarna acestuia dulceata in sosoni), nepoliticos (i se adreseaza musafirului cu tu), inconstient de gravitatea faptelor sale (o ataca cu sabia pe femeia care aducea tava cu cafele si isi raneste mama, fumeaza).
Cu toate acestea, Ionel este un personaj simpatic, ca si domnul Goe, pe care publicul roman l-a indragit si l-a transformat intr-un nume pentru a descrie toti copiii alintati si obraznici.
Ai vreo nelămurire?