Forme de aparitie la suprafata Pamantului a gazelor din zacamintele de hidrocarburi, insotite de ape subterane si noroi, acesti vulcani creeaza imaginea unui peisaj selenar. Al. Odobescu ii numea, in “Pseudokinegheticos”, “cazanele cu smoala clocotita ale Necuratului”.

Craterele prin care se revarsa noroiul pot fi niste orificii de cativa centimetri, sau pot avea diametrul de pana la 100 m. Uneori, cand noroiul este vascos, au forma conica specifica vulcanilor adevarati, masurand pana la 45 ni. Craterul unui asemenea vulcan creeaza impresia unui cazan care clocoteste. Zgomotului onomatopeic, produs de bulele de gaze naturale iesite la suprafata, a determinat, in tara noastra, denumirea lor populara de “fierbatori”, “gloduri”, “pacla “, holburoase”.

Renumiti sunt vulcanii noroiosi din provincia Auverune (Franta), din peninsula Kerci (Ucraina), din Parcul National Yellowstone (SUA), din Islanda, Italia, Noua Zeelanda, Japonia, Indonezia, dar si din tara noastra (vulcanii “Paclele Mari” si “Paclele Mici”, “Glodurile”, “Tulburea”, “Ursoaica”), din Subcarpati. Mai putin spectaculosi si cunoscuti sunt vulcanii din Subcarpatii Gorjului, de la Hasag, din podisul Tarnavelor sau de pe valea Bahluiului, din Moldova.

Dominat de “conuri” si “cratere” aflate parca in fierbere, peisajul creat de acesti vulcani este spectaculos prin sinistrul sau.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?