Pasa Hassan – Rezumat

1. Poezia,publicata in revista “Vatra” (1894), evoca un moment important al istoriei noastre nationale: lupta de la Calugareni.
2. Mihai,in fruntea ostirii ramane, isi croieste drum pana la ostirea pagana, sub ochii ingroziti si uimiti ai lui Hassan.
3. Lupta este inversunata,iar spaima a cuprins oameni si animalele, Sinan fiind umilit.
4. Pasa trimite in lupta ultimile forte, dar Mihai patrunde impetuos in puhoiul turcesc, spre uimirea si disperarea lui Hassan.

Scrisa, probabil, sub impresia evenimentelor Razboiului pentru Independenta si publicata in revista “Vatra” (1894), balada culta “Pasa Hassan” evoca un moment important al istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595.
Hassan il zareste pe Mihai in fruntea romanilor, facandu-se drum prin multimea pagana. Lupta este inversunata, spaima cuprinde oameni si animale, iar Sinan este si el umilit. Vazand situatia, desi departe de campul de lupta, Pasa ordona trimiterea in lupta a tuturor fortelor, dar Mihai ghiceste intentiile adversarului sau si, insotit de cativa osteni, pleaca spre oastea otomana, in care baga panica prin faptele sale de vitejie. Acum, Hassan este cuprins de mirare, dar si de teama, incat nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate.

Voievodul roman se apropie de pasa si-i cere sa se infrunte, dar acesta, ingrozit impetuozitatea lui Mihai, gaseste ca unica solutie fuga disperata. Teama este asa de mare, incat in imaginatia turcului, urmaritorul sau capata dimensiunile unui urias si de acea, la o noua provocare, Hassan fuge mai disperat, exteriorizandu-si spaima prin gesturi si prin fizionomie.
Pasa ajunge in culmea disperari, deoarece, dorind sa inainteze cat mai repede spre taberele propii, isi pierde turbanul si-si sfasie hainele, caci are senzatia ca ii impiedica inaintarea. Spaima de moarte i se citeste pe fata, dar ajunge la taberele propii, unde spahii ii sar in ajutor, iar beii ii impartasesc lasitatea.

Actiunea baladei se remarca prin unitate si dramatism, precum si prin capacitatea autorului de a evidentia trasaturile de caracterale personajelor.