7 octombrie 1910- Sub presedintia unei curti martiale germane, pe teritoriul Belgiei incepe un mare proces de spionaj. 35 de patrioti belgieni de diferite conditii sociale sunt interogati in cateva ore. Toti martorii acuzarii apartin politiei criminale germane. Se pronunta 5 condamnari la moarte, 22 condamnari la munca silnica intre 3 si 15 ani, 8 achitari. Totul s-a petrecut in doua zile.Sinistra farsa juridica !
Mobilul condamnarilor :
-Raspandirea ziarului “La libre Belgique”
-Transmiterea unor stiri din teritoriul ocupat
-Ajutorul dat soldatilor ca sa treaca la inamic
Cine erau cei cinei condamnati la pedeapsa capitala ?
In noaptea de 1 august sunt arestati de catre politia ocupantilor germani arhitectul Baucq si institutoarea de la manastirea Lille, domnisoara Thuftiez. Institutoarea, in actiunea de a duce soldatii rataciti pana la Bruxelles, a fost ajutata de printul Croy si de sora acestuia, contesa Belleville. La arhitectul Baucq, unul din capii miscarii antigermane, in urma perchezitiei se gasesc mii de exemplare din “La libre Belgique”, manifeste, acte privind chestiunea recrutarii si un carnet cu text cifrat. in urma dezlegarii cifrului este arestata Miss Cavell.
Nascuta la 4 decembrie 1866, Edit Cavell se dedica vietii de infirmiera. La treizeci de ani pleaca la Londra pentru completarea studiilor. Revenita in Belgia, fondeaza Institutul Berkcndael si apoi infiinteaza un spital de chirurgie si un sanatoriu, unde conduce sectia infantila. Este perioada cand Belgia ocupata isi scrie filele indoliate ale istoriei. Populatia este la dispozitia bunului plac al autoritatilor germane. Curtile martiale delibereaza si hotarasc cu usile inchise. Apararea inculpatilor in procese este o adevarata parodie. Descinderile politiei si arestarile devenisera fapte obisnuite.
Resentimentul justificat al belgienilor fata de cotropitori se materializeaza in formarea unei intregi retele de spionaj, in randul careia o intalnim si pe Miss Cavell.
Dupa arestare, la 8 august 1915, Pinkoff – politist german cu dublu rol : interpret si martor acuzator – ii ia prima depozitie. Timorata de teroarea anchetelor, deloc abila la siretlicurile celor care o interogau, Miss Cavell, convinsa ca politia secreta a arestat intreaga lor organizatie, recunoaste ca a ingrijit si a ajutat sa treaca frontiera soldati si ofiteri francezi si englezi rataciti; recunoaste ca a sprijinit pe francezi si belgieni sa fuga din teritoriile ocupate pentru a se inrola in armata aliata si, lucrul cel mai grav, marturiseste numele celpr cu care lucra : inginerul Capi an din Wasmes, avocatul A. Libiez din Mous, printul Reginald de Croy, institutoarea Louise Thuliez, arhitectul Philippe Baucq din Lille, studentul Coustant Cayron din Bruxelles, farmacistul Louis Severin, Ada Bodard, Contesa Jeanne de Belleville de Mountigny sur Roc si altii
La 7 octombrie, asa cum aratam, are loc prima sedinta a Curtii martiale. Presedinte, locotenent colonelul Wurthmann, in fruntea unui complet de judecata german. A doua zi are loc rechizitoriul procuiorului si pledoaria avocatilor. Doctorul stoeber, procuror in instanta, cere pedeapsa capitala pentru : contesa de Belleville, thulies, Albert Libiez, Capian Georges Derveafi, Edith Cavell, Philippe Baucq, Ada Bodard, Louis severin. Sentinta se pronunta la 9 octombrie.
Pedeapsa cu moartea ramane valabila doar pentru Contesa de Belleville, domnisoara ThuUes, Edith Cavell l'hilippe Baucq si Louis Severin. Pentru gratiere se fac Interventii de catre ministrii Statelor Unite si Spaniei acreditati in Belgia si, in cele din urma, si de catre Papa. Se obtine comutarea pedepsei capitale in munca silnica pe viata pentru contesa, institutoare si farmacist. Pentru Cavell si arhitectul Baucq mai ramanea o singura speranta : victoria cat mai grabnica a ofensivei aliate. Sperantele sunt curmate in dimineata zilei de 12 octombrie la ora sapte. Miss Cavell si arhitectul Baucq sunt impuscati. Dupa aflarea vestii, numele Miss Cavell este rostit cu admiratie in intreaga lume. S-a curmat existenta unei femei care si-a daruit intreaga viata alungarii suferintelor bolnavilor si ranitilor. si, ca o ironie a soartei, la inceputul razboiului, in virtutea simtamantului de solidaritate, Miss Cavell ingrijise in ambulantele sale si pe soldatii germani. Chiar in ziua anuntarii executiei, ministrul belgian al Instructiei publice declara : “Atata timp cat Germania nu va simti rusinea si remuscarile acestei crime, nu va putea fi vorba de pace intre ca si umanitate”.
Ai vreo nelămurire?