In anul 1846, in oraselul englez Rugeley si-a deschis cabinetul un tanar medic, pe numele William Palmer. La scurta vreme dupa aceea, doctorul s-a casatorit cu fiica naturala a unui colonel din armata Indiilor, anume Mary Thornton. Colonelul lasase mostenire sotiei nelegitime o avere frumoasa, de care dansa nu s-a putut insa bucura prea mult timp, din pricina ca, acceptand staruitoarea invitatie a ginerelui de a-i face o vizita, a murit in casa acestuia numai dupa doua saptamani.
Era in anul 1849, deci nu trecusera decat trei ani de cand William Palmer isi deschisese cabinetul, dar in acest scurt rastimp el facuse mari datorii, caci juca nebuneste la curse. Acum, dupa moartea soacrei bogate, ginerele se credea scapat de griji, cel putin pentru o perioada de timp. Dar se insela. Mostenitorii legali au cerut autoritatilor ca averea lasata de colonel sa fie pusa sub sechestru, aratand ca Mary Thornton n-a avut dreptul decat la o renta viagera netransmisibila. Asa incat, planul doctorului, de a pune mana pe averea soacrei, a esuat. Dar el nu intelegea sa ramana cu bratele incrucisate, caci avea nevoie strin-i genta de bani pentru a-si satisface costisitorul viciu.
Intr-o zi Palmer a cunoscut un anume Bladon, un bookmaker (ins care tine registrele de pariuri la curse) pe care l-a invitat la el acasa. si, lucru ciudat, oaspetele a murit fulgerator in casa doctorului. Cauza ? Holera, cum atesta certificatul de deces semnat, fara nici o dificultate, de venerabilul doctor Bamford, la cererea colegului sau Palmer. Diagnosticul inlatura posibilitatea deschiderii unei anchete, asa cum intentionase in primul moment vaduva, intrucat cadavrul trebuia imediat inmormantat. Ar mai fi fost un indiciu suspect de care s-ar fi putut prevala vaduva lui, anume disparitia registrului de pariuri al sotului – in care erau probabil notate si unele datorii ale jucatorilor la curse – dar doamna Bladon a crezut ca nu era un lucru destul de important.
Scapat de datorii, Palmer si-a spus ca putea contracta altele si si-a asigurat sotia la trei societati pentru suma globala de 13 000 lire sterline. Dar, stranie coincidenta, Anna Palmer, nascuta Brookes, a murit si ea curand, in floarea varstei, tot de holera. Certificatul a. fost semnat de acelasi doctor Bamford, asistat de un coleg al lui octogenar. Iar ..neconsolatul” sot s-a grabit sa incaseze asigurarea.
imbatat de succes, Palmer, care lunecase acum pe panta crimei, s-a gandit sa-si continue funesta “activitate”. Urmatoarea victima trebuia sa fie chiar fratele sau Walter, un alcoolic inveterat. De data aceasta insa s-a lovit de dificultati caci toate societatile la care s-a adresat au refuzat sa-i satisfaca cererea de asigurare, intrucat doctorul fixase colosala suma de 80 000 de lire !
in cele din urma, o companie a acceptat totusi sa-i asigure fratele pentru suma fatidica de 13 000 de lire. Evident, ..asiguratul” a murit imediat de apoplexie asa cum pretindea doctorul Palmer. De asta data insa crima a fost inutila, deoarece societatea a refuzat sa plateasca asigurarea : oameni de incredere ai ei aflasera ca, in ajunul suspectului deces, William Palmer cumparase acid prusie de la o farmacie din Stafford.
Desi administratia societatii a lasat sa inteleaga ca-l banuieste de crima, doctorul, stapanit de demonul hipodromului, nu si-a intrerupt totusi macabra-i activitate, cum ar fi facut orice alt asasin in locul lui. Dimpotriva, era nerabdator sa gaseasca o posibilitate de a-si achita datoriile mari si presante.
inimrpiarea i-a scos in cale un tanar jurist. Mostenitor al unei sume apreciabile de 15 000 de lire sterline, John Parsons Cook, cum se numea noua lui cunostinta, intentiona sa investeasca banii in ameliorarea unei rase de cai. Pasiunea comuna i-a apropiat numaidecat pe cei doi, care au devenit prieteni nedespartiti. La cursele organizate in ziua de 13 noiembrie 1855 la Shrewsbury, a castigat un cal al lui Cook, pe care acesta pariase o mare suma de bani. Evenimentul “a fost sarbatorit intr-un han din apropierea orasului, cu care prilej au fost golite, pe nerasuflate, cateva pahare de puwch. La un moment dat, in euforia generala, Palmer a profitat de o clipa de neatentie si a turnat otrava intr-un pahar de alcool, pe care l-a oferit apoi prietenului sau. Spre ghinionul lui, acesta l-a golit imediat, dupa care a inceput insa sa tipe disperat ca il arde pe gat si ca in fundul paharului e ceva suspect. “E stupid ce spui” – a observat Palmer taios si, ca sa spulbere orice banuiala a baut si el din putinul lichid care mai ramasese in pahar.
In cursul noptii, tanarul jurist a fost cuprins de crampe insuportabile si a inceput sa vomite. Era convins ca i se apropia sfarsitul. Dar o purgatie puternica l-a ajutat. Dupa ce s-a restabilit putin, Cook a mai asistat a treia zi la o cursa de cai. Apoi a acceptat invitatia lui Palmer de a locui in Rugeley. unde a inchiriat o camera la Talbot's Arms Hotel aflat chiar in fata cabinetului doctorului. Acum victima era in intregime la dispozitia calaului. Starea bolnavului se inrautatea cu fiecare zi ce trecea, iar pilulele, pe care grijuliul medic i le dadea, erau urmate de crize dureroase, puternice, insotite de gemete si de accese de voma.
Ai vreo nelămurire?