'Praslea cel voinic si merele de aur'
De-a lungul existentei sale, poprul roman a datr la iveala un adevarat tezaur artistic concretizat in creatii populare (doine, basme, balade, proverbe si zicatori etc) ce pun in evidenta bogatia sufleteasca a omului din popor, experienta lui de viata.
In cadrul acestora, basmul este unic prin valoarea sa etica si estetica, prin bogatia lui de idei si lumea fabuloasa pe care o creeaza. In basm se implineste tot ceea ce in lumea reala, in existenta cotidiana este irealizabil.
El este o naratiune, o opera epica de mare intindere in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice fiind savarsite de personaje cu puteri supranaturale care reprezinta fortele raului si ale binelui. Din confruntarea lor ies invingatoare fortele binelui deoarece reprezinta idealurile omului, ale colectivitatii din care acesta face parte.
Ca in orice basm, intalnim si in “Praslea cel voinic si merele de aur”, toate aceste caracteristici ale speciei pe care o ilustreaza.
Caracterul epic este dovedit atat prin folosirea naratiunii ca mod principal de expunere, cat si prin modul indirect de a exprima ideile si sentimentele cu ajutorul actiunii si al personajelor, ele fiind purtatoarele mesajului autorului anonim.
Firul istorisirii se tese intre real si supranatural antrenand imparati, zmei, balauri, zgripturoaice si oameni de rand.
Predominant este factorul supranatural : marul care face mere de aur, luptele lui Praslea cu zmeii, taramul celalalt, balaurul, zborul zgripturoaicei, pedeapsa primita de fratii mai mari.
Neobisnuit este si tipul basmului : intamplarile sunt plasate intr-o vreme nepricizata, iar imparatia condusa de Praslea dureaza nedefinit( si imparati in pace de-atunci pana in ziua de astazi, de ori fi traind !).
Ca si in alte basme si in aceasta opera literara se intalnesc atat personaje reale cat si personaje fantastice, acestea fiind pozitive sau negative.
Personajele pozitive sunt : Praslea- personajul principal, imparatul, fetele de imparat, argintarul- personaje secundare. Ele sunt reale si reprezinta binele. Praslea este ajutat de animale sau pasari care au trasaturi umane (corbul, zgripsoroaica).
Personajele negative secundare sunt reale ( fratii lui Praslea) si ireale (zmeii, balaurul- simbolul tiranilor sangerosi, ai oamenilor rai si distrugatori.
Orice basm este structurat pe baza raportului dintre bine si rau. Si aici, personajele devin simboluri ale realitatii prin ceea ce semnifica ele. Praslea lupta pentru bine, dreptate si adevar si invinge pe cale dreapta tot ceea ce reprezinta raul (balaurul) asuprirea (zmeii), minciuna (fratii lui Praslea).
In basm exista insa, inafara inor personaje, si alte elemente fabuloase care ajuta de obicei fortele binelui. In acest basm eroul se ajuta de obiecte miraculoase (biciul cu care transforma palatele zmeilor in mere de arama, argint, aur).
Ca structura, basmele se bazeaza pe un model unic. Astfel, ca si alte creatii apartinand acestei specii, “Praslea cel voinic si merele de aur” prezinta formule tipice.
Incepe printr-o formula introductiva (A fost odata ca niciodata) plasand intamplariule povestite intr-un timp neprecizat si indepartat, parca la inceputul lumii.
Formula de incheiere (si incaleca pe-o sa si v-o spuse deci asa) este intalnita si in alte basme si simbolizeaza caracterul oral al acestor naratiuni populare.
In planu constructiei epice a basmelor se observa preferinta pentru anumite cifre, de obicei a celor fara sot, prezente si in aceasta opera literara: imparatul are trei fii, zmeii sunt in numar de trei, ca si palatele pe care le au, acestea din urma sunt prefacute in trei mere, printesele sunt tot trei.
Fiind o creatie populara, limbajul acestui basm este simplu, bogat in metafore, alegorii si simboluri. Oralitatea stilului este realizata prin expresii populare : ” a avea ac de cojocul cuiva, a catea tifla peste cineva ” si termeni populari “merinde, mantuire, a tagadui”.
Intrunind toate aceste caracteristici, basmul “Praslea cel voinic si merele de aur” ilustreaza in mod stralucit aceasta specie epica populara, avand o deosebita valoare estetica, dar si morala, deoarece pune in evidenta dorinta de dreptate, de adevar, comunica o atmosfera de incredere in fortele omului din popor, surprinzand modestia, inteligenta si iscusinta lui.
Ai vreo nelămurire?