Cauzele razboiului antiotoman: – sporirea obligatiilor materiale fata de Poarta; – cresterea numarului dregatorilor greci in sfat si a functionarilor turci in administratie; – amenintarea cu transformarea Tarilor Romane in pasalacuri; – noile raporturi de forte si de interese intre marile puteri la Dunare si in S-E Europei. Pregatirea razboiului si desfasurarea razboiului: – Papa […]
Category: Istorie si civilizatie
Domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504)
Obiectivele politicii externe: emanciparea Moldovei de sub tutela marilor puteri vecine si lupta antiotomana. Prima etapa a domniei: – a mentinut relatia cu Imperiul Otoman si plata tributului; – a acceptat suzeranitatea polona pentru a inlatura suzeranitatea maghiara; – 1465 – Cucereste Chilia. – Consecinte: deteriorarea raporturilor moldo-maghiare; 1467 – Matei Corvin organizeaza o expeditie […]
Iancu de Hunedoara si importanta domniei sale
Iancu de Hunedoara (1441-1456) Situatia internationala – Ungaria si Polonia profita de declinul puterii domnesti pentru a transforma suzeranitatea lor intr-o hegemonie la Dunarea de Jos. – Continua expansiunea otomana in Balcani in timpul lui Murad al II-lea si Mahomed al II-lea. Situatia Transilvaniei – in 1438 Iancu de Hunedoara (descendent al unei familii de […]
Domnia lui Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun (1400-1432) Politica externa a Moldovei este dominata de raporturile cu Tara Romaneasca si Polonia. Se orienteaza spre Polonia: – in 2402 se incheie un tratat cu Polonia – act prin care Alexandru recunoaste ca suzeran pe Vladislav Iagello. – isi indeplineste obligatiile fata de acesta, acordandu-i sprijin in lupta impotriva Cavalerilor Teutoni […]
Mircea cel Batran si importanta domniei sale
Mircea cel Batran(1386-1418) Prima etapa a domniei – orientare moldo-polona pentru a contracara presiunea maghiara asupra Tarii Romanesti. A doua etapa – implicarea in lupta antiotomana. – 1391 – Imperiul Otoman organizeaza prima incursiune otomana la N de Dunare. Cauze: – incorporarea Dobrogei la Tara Romaneasca (1388); – participarea lui Mircea cel Batran la batalia […]
Domniile romanesti in perioada medievala
Domnia – reprezinta institutia centrala in Tara Romaneasca si Moldova. Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale: – ereditara (in familia Basarabilor in Tara Romaneasca si a Musatinilor in Moldova); – electiva, prin alegerea domnului de catre marea boierime din randul membrilor familiei domnitoare. Pentru a limita amestecul marii boierimi in succesiune, domnii isi […]
Dobrogea in Evul Mediu
Intre 971-1204 bizantinii organizeaza thema Paristrion. Izvoarele mentioneaza si existenta unor formatiuni politice locale intre secolele al X-lea-al XlII-lea: – inscriptia de la Mircea Voda mentioneaza pe “Jupan Dimitrie” (943); – tot in secolul al X-lea, la Basarabi-Murfatlar, este amintit “Gheorghe”, conducatorul unei formatiuni locale. In secolul XI Ana Comnena, in Alexiada mentioneaza formatiunile conduse […]
Moldova in Evul Mediu
Etapa I: in cazul Moldovei “teoria descalecatului” poate fi demonstrata: a) cu ocazia expeditiilor maghiare antitataresti (1345-1354) este organizata in N Moldovei o marca de aparare condusa de Dragos – cneaz roman din Maramures; – aceasta formatiune se afla sub suzeranitatea maghiara si sub urmasii lui Dragos, Sas si Bale. b) Bogdan din Cuhea, voievod […]
Transilvania in Evul Mediu
In secolele VIII-IX romanii convietuiesc cu slavii in zona Tisei si in Transilvania. Populatia majoritara a Transilvaniei este formata din romani. Izvoarele mentioneaza existenta unor formatiuni politice in aceste zone. Cel mai important izvor Gesta Hungarorum atribuit lui Anonymus mentioneaza: – in Crisana pe Menumorut – “ducele” – cu centrul la Biharea; – in Banat […]
Premisele constituirii statelor medievale romanesti
Factorii care au favorizat formarea statului: a. interni: – cresterea demografica substantiala; – viata economica prospera; – dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc (unul lega Marea Neagra de Europa Centrala, pe valea Dunarii, al doilea era “drumul moldovenesc”); – accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si desprinderea elementelor conducatoare. b. externi: – […]