In secolele VIII-IX romanii convietuiesc cu slavii in zona Tisei si in Transilvania.
Populatia majoritara a Transilvaniei este formata din romani.
Izvoarele mentioneaza existenta unor formatiuni politice in aceste zone.

Cel mai important izvor Gesta Hungarorum atribuit lui Anonymus mentioneaza:
– in Crisana pe Menumorut – “ducele” – cu centrul la Biharea;
– in Banat pe Glad – cu centrul la Cuvin;
– in S-V Transilvaniei pe Gelu – “duce”, “un anumit roman” – cu centrul la Dabaca.

Anonymus relateaza despre interesul manifestat de ducele Arpad fata de aceste teritorii extrem de bogate:
– in urma confruntarilor militare cu maghiarii, formatiunile existente in secolele IX-X sunt anihilate;
– voievodatul lui Gelu este cucerit de Tuhutum care preia conducerea tarii pentru sine si urmasii sai;
– la inceputul secolului al Xl-lea un urmas al lui Tuhutum, ducele Geula cel Tanar (Gyula, Gylas), intra in conflict cu stefan cel Sfant, regele Ungariei.
Cel mai important izvor – hagiografic – Viata Sfantului Gerard – relateaza despre formatiunile din Transilvania – “tara intinsa si prospera” – si Banat.

1. In Transilvania, Geula cel Tanar.
– refuza crestinarea in rit catolic;
– este atacat, invins, dus in Ungaria;
– tara este ocupata (1002-1003).

2. in Banat, Ahtum, conducatorul voievodatului:
– intra in conflict cu regalitatea maghiara;
– refuza sa recunoasca suzeranitatea maghiara si percepe vama pentru sarea ce trecea prin teritoriul sau spre Ungaria;
– este ucis si teritoriul ocupat.
Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa 1050 si dureaza pana la inceputul secolului al XIII-lea.

Mijloacele folosite de catre maghiari sunt complexe:

a) militare: – campanii;
– cucerirea cetatilor de margine: Biharea, Medies etc.

b) politice: – incercarea de inlocuire a formelor autohtone de organizare politica –
voievodatul – cu forme specifice feudalismului apusean, principatul.
– 1111 – izvoarele il mentioneaza pe “Mercurius princeps”.
– 1176 – este mentionat Leustachius voievod.
– Voievodatul se mentine pana in secolul al XVI-lea.
– Voievodul: – era vasal regal si avea atributii, in special militare.
– in perioada de criza a regalitatii maghiare (secolele XIII-XIV), voievozii Transilvaniei – Roland Borsa si Ladislau Kan isi asuma prerogativele politice regale, dar incercarea lor esueaza.

c) administrative:
– organizarea comitatelor – subordonate regalitatii maghiare;
– primul comitat este cel de Bihor (1111), apoi Crasna, Dabaca, Cluj, Alba, Timis etc.

d) religioase:
– incercarea de impunere a catolicismului;
– la inceputul secolului al Xl-lea stefan cel Sfant desfiinteaza episcopia ortodoxa situata la Alba-Iulia;
– in 1111 documentele amintesc un “episcopus Ultrasilvanus” – Simion, catolic.
– majoritatea populatiei Transilvaniei este reprezentata de romani ortodocsi pe tot parcursul Evului Mediu.

e) etnice – colonizarea unor populatii in perioada secolelor al XH-lea-al XlII-lea, avand ca scop apararea granitelor; stimularea dezvoltarii economice.

Secuii: – au servit drept avangarda pentru penetratia maghiara in Transilvania;
– au fost asezati in Bihor, Zona Tarnavelor, Subcarpatii Rasariteni;
– aveau obligatii militare;
– in schimb se bucura de privilegii.

Sasii – veniti in Transilvania in mai multe valuri, datorita transformarilor social-economice din lumea germana;
– au jucat in primul rand un rol economic;
– privilegii recunoscute in Bula de aur a sasilor (Andreanum);
– ii gasim la sat si in lumea urbana;
– sasii sunt principalii autori ai civilizatiei urbane, nu numai in Transilvania, ci in intreaga Ungarie.

Cavalerii teutoni (1211-1225)
– adusi de regele Andrei al II-lea in Tara Barsei;
– scop – formarea unui front al cruciadei in regiunile carpato-dunarene;
– sunt izgoniti in 1225 pentru ca au incalcat intelegerile stabilite.
– Cavalerii teutoni – au lichidat dominatia cumana;
– au asigurat regilor maghiari drumul spre Dunarea de Jos.

Concluzie: Peste eforturile de incorporare desfasurate de Ungaria, Transilvania si-a mentinut individualitatea pe parcursul Evului Mediu: in plan economic, in structurile sociale, in organizarea politico-administrativa (voievodatul, districtele si “tarile” romanesti), in situatia confesionala (ortodoxismul).

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?