Structura compozitionala a romanului Enigma Otiliei de George Calinescu

Romanul este alcatuit din douazeci de capitole, numerotate cu cifre romane si fara titluri. Actiunea incepe in iulie 1909 si se incheie dupa mai mult de zece ani (dintre care, ultimii sunt rezumati in doar doua pagini). Cuvintele: “Aici nu sta nimeni care incheie romanul constituie o repetare a cuvintelor pe care mos Costache le […]

Read More

Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu

Actiunea incepe intr-o seara de vara (iulie 1909). cand tanarul Felix Sima soseste in Bucuresti, la ruda sa prin alianta. Costache Giurgiuveanu. Absolvent al Liceului Internat din Iasi, Felix (care ramasese orfan dupa ce-i murise si tatal), venise la tutorele sau necunoscut, intentionand sa urmeze Facultatea de Medicina. Primit in batrana casa din strada Antim, […]

Read More

Modalitatile de influenta balzaciana din romanul Enigma Otiliei de George Calinescu

Balzacianismul, relevat ca un element constitutiv al tehnicii romanesti din “Enigma Otiliei” poate fi recunoscut in urmatoarele aspecte: 1. Cele doua subteme ale romanului, care se impletesc intr-o singura actiune: a) subtema mostenirii; b) subtema paternitatii. a) Subtema mostenirii. in centrul actiunii sta lupta pentru mostenirea averii lui mos Costache; sub acest raport, Enigma a […]

Read More

Referat despre spectacolul vietii in romanul Enigma Otiliei de George Calinescu

Intr-un pertinent studiu inchinat romanului calinescian, Nicolae Balota descoperea in “Enigma Otiliei” elementele unui “satiricon”, in descendenta anticei lucrari a lui Petronius”. in opinia cercetatorului 'mentionat, aceasta viziune s-ar caracteriza prin prezenta in actiune a unui cuplu de inocenti (Felix si Otilia), inconjurat de figurile carnavalesti ale celorlalte personaje. Se pune astfel problema vietii ca […]

Read More

Relatia dintre portretul fizic si trasaturile de caracter ale personajului Costache Giurgiuveanu din romanul Enigma Otiliei de George Calinescu

Portretul fizic al lui mos Costache este “pictat” pe fundalul casei intunecate din strada Antim si-i, sugereaza psihologia nefericita, sfasiata intre mania banului, robirea pentru Otilia si teama de Aglae. in fata personajului-martor Felix Sima, chipul lui Costache apare pe fondul sonor al scartaielilor unei scari de lemn prea vechi care, impreuna cu intreaga casa, […]

Read More

Drama indragostitului de absolut, ilustrata in romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

Drama indragostitului de absolut cunoaste, pentru Stefan Gheorghidiu, doua aspecte: a) Suferinta nascuta din iubirea inselata. b) Imposibilitatea de a se adapta intr-o lume cu un alt sistem de gandire decat al sau. a) Suferinta nascuta din iubirea inselata se bazeaza pe conceptia aproape mitica a tanarului care considera ca fiecarui barbat ii este harazita […]

Read More

Elemente de noutate in romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

Unul dintre fenomenele cele mai interesante ale literaturii interbelice, il constituie ceea ce criticii.au numit “noul roman”. in esenta, acesta se caracterizeaza prin deplasarea interesului autorilor de la un romanesc al evenimentelor, spre un romanesc al psihologiei; altfel spus, epicul este diminuat, iar accentul se pune pe factorul psihologic. Astfel, relatand intamplari puse pe seama […]

Read More

Particularitati ale prozei Hortensiei Papadat-Bengescu

Proza Hortensiei Papadat-Bengescu (1876-l955) se incadreaza in perioada interbelica si reprezinta “o deschidere de drum”, o mutatie in raport cu mentalitatea estetica a epocii. Romanele autoarei (“Femeia in fata oglinzii” – 1921, “Balaurul” – 1923, “Logodnicul” -l935, “Fecioarele despletite” – 1926, “Concert din muzica de Bacii” -l927, “Drumul ascuns” – 1933, “Radacini” -l938) se deosebesc […]

Read More