Ea este o drama a lasitatii, a depersonalizarii prin obedienta si teama. Personajul isi indeplineste datoria in speranta ca se va salva si se va intoarce langa ai sai. Ceea ce guverneaza demersurile sale este principiul minimei rezistente. Capitanul ceh joaca un rol fundamental in sensibilizarea constiintei lui Bologa si in ilustrarea unui aspect intristator […]
Category: Referate
Referate
Caracterizarea personajului Natl din opera Mara scrisa de Ioan Slavici-a doua parte
Ironia personajului la adresa sotiei sale e generata de slabiciune si de exhibarea unui complex latent inca din momentul cand cei doi tineri se cunoscusera: “— De ce nu!? grai dansa. Dar sa vorbim linistiti, ca oameni cuminte”; “Ca oameni cuminte, zise si el. Mai ales tu nici nu poti sa vorbesti altfel. Care-i porunca?”. […]
Caracterizarea personajului Ion din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu – prima parte
Personaj principal, dinamic, multidimensional, realist, exponential, eponim. Modalitati de caracterizare: — caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizarea; — caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial; prin nume. Prin personajul Ion, Rebreanu pune pentru prima data in literatura noastra “problema taraneasca” dintr-o […]
Referat la poezia Dupa melci scrisa de Ion Barbu- a doua parte
Relatiile dintre natura si constiinta se stabilesc la nivelul imitatiei si al imaginatiei, spontaneitatii ludice, caracteristice copilului, fiind exprimate in limbajul magiei populare, ce conserva atmosfera de mister: “Vezi, atunci mi-a dat prin gand / Ca tot stand si alegand / Jos, in vraful de foi ude, / Prin lastari si vrejuri crude, / S-ar […]
Referat la poezia Riga Crypto si lapona Enigel scrisa de Ion Barbu – prima parte
Integrata de Ion Barbu intr-o a treia etapa a creatiei sale, definita ca “o incursiune in sfanta raza a Alexandriei”, unde “sensul feminin al Luceafarului” isi are locul alaturi de “tema transcendenta din Jazzband pentru nuntile necesare, balada imposibilei nunti dintre Riga Crypto si lapona Enigel isi reveleaza un sens initiatic, “de un elinism de […]
Referat la poezia Riga Crypto si lapona Enigel scrisa de Ion Barbu – a doua parte
“Muschiul crud” al poienii umbroase unde este rege Crypto reprezinta un loc al ispitei pentru lapona Enigel aflata in drum spre soarele sudului. Cuprinsa de un somn magic, Enigel il va intalni pe Riga Crypto in acest spatiu oniric, intr-un con de umbra al gandirii treze, a spiritului. Este singurul spatiu in care doua principii […]
Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu – prima parte
O parte din poemele ciclului balcanic (Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus, Isarlak si incheiere) au fost scrise in perioada 1921 – 1926, fiind apoi incluse in volumul Joc secund (1930), in care alcatuiesc sectiunea intitulata Isarlak. Balcanismul sustine, cel putin la prima lectura, unitatea de continut a acestui ciclu poetic. Asezata sub auspiciile “lumii […]
Comentariul poeziei Isarlak scrisa de Ion Barbu – a doua parte
Cu un umor ce izvoraste din asumarea existentei ca dat efemer, este introdus, in cea de-a treia secventa, simbolul polarizator al lumii Isarlakului -Nastratin Hogea, sustinatorul unui spectacol buf, sub ochii mirati ai unei multimi pestrite: “Colo, cu doniti in spate, / Asinii de la cetate, / Gazii, printre fete mari, / Simigii si gogosari, […]
Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – prima parte
Poezia a fost publicata pentru prima data in revista “Contimporanul”, in 1924, sub titlul Jazz band pentru nuntile necesare, fiind apoi inclusa (cu titlul modificat) in volumul Joc secund (1930), sectiunea Uvedenrode. Ilustrand ermetismul creatiei barbiene, textul este o arta poetica, ce pune problema raportului dintre trei cai de cunoastere: prin simturi (eros), prin intelect […]
Comentariul poeziei Ritmuri pentru nuntile necesare scrisa de Ion Barbu – a doua parte
Cunoasterea este dirijata, la acest prim nivel, catre “tronul moalei Vineri” (simbolizand maxima intensitate a exaltarii erotice). Eul poetic se manifesta acum doar ca fiinta dionisiaca, redusa la mecanica instinctelor, exteriorizand un senzualism extrem, ce izvoraste dintr-o energie vitala descatusata dezordonat: “Inspre tronul moalei Vineri / Brusc, ca toti amantii tineri, / Am vibrat / […]