Poemul, publicat in “Convorbiri literare” la 1 septembrie 1879, alaturi de alte texte cu care face nota discordanta (De cate ori iubito… si Atat de frageda), era parte din Gemenii. Calinescu i-a dat prea putina atentie, so-cotindu-l declamatoriu si, credem, factice. E vorba, insa, despre cel mai amar dureros dintre poemele eminesciene pe tema mortii. […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Rugaciunea unui dac scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Poezia a fost pusa in relatie cu Mai am un singur dor, pe care o devanseaza mult ca atitudine asumata in fata mortii. Mai am un singur dor se mentine in spatiul elegiacului prin tema sa. Ideea e acolo eroica: eul a gasit in moarte nu pragul ultim, nici taramul spaimos al intunericului, ci un […]
Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Poezia eminesciana de inspiratie folclorica se constituie ca materie populara distilata, ca folclor savant, creand viziuni filosofice, cosmice, mitice. Lirice, textele au ca fundament tocmai ideea centrala a poeziei populare -consubstantialitatea om – natura. Indeobste, texte ca La mijloc de codru, Ce te legeni…, Revedere au in centru un motiv al meditatiei. Pretextul folcloric poate […]
Comentariul poeziei Revedere scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
In cuvintele omului trecerea timpului e motiv de tristete, ca si departarea; ambele inseamna ratacire: “Ca de cand nu ne-am vazut I Multa vreme au trecut I Si de cand m-am departat, I Multa lume am imbiat”; Numai omu-i schimbator, I Pe pamant ratacitor”. Contrastele se ivesc intre coordonate ca: trecere / permanenta, ratacire / […]
Caracterizarea personajului Zaharia Herdelea din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu -prima parte
Personaj secundar, antagonist in raport cu Ion, static, unidimensional; personaj de fundal. Modalitati de caracterizare: — Mijloace directe: portretul facut de narator si de alte personaje; elemente de autocaracterizare; — Mijloace indirecte: caracterizarea prin propriile actiuni, prin simtiri, ganduri; prin mediul de existenta. Fundamentala in caracterizarea lui Vasile Baciu este surprinderea gesturilor, a reactiilor organice […]
Comentariul poeziei Sonete scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Cele trei poezii in forma de sonet, grupate si numerotate cu cifre romane apar in volume, uneori, si ca texte izolate, carora li s-a dat titlu pornind de la primul vers al fiecareia. Ele au fost publicate in 1879, la 1 octombrie, alaturi de Freamat de codru, Foaia vesteda, Despartire. E vorba despre o triada […]
Comentariul poeziei Cugetarile sarmanului Dionis scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Inclusa in nuvela fantastica Sarmanul Dionis, poezia e creatoare de atmosfera. Elementul descriptiv-evocator se imbina cu meditatia, realizata ca monolog ironic, cu subtile elemente de umor. Pus pe seama personajului titular al nuvelei, boem insingurat si sarac, monologul desfasoara pe cateva planuri imagini ale spatiului interior al odaii, ale conditiei sociale a eroului, dorintele si […]
Comentariul poeziei Cugetarile sarmanului Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Ipotezele merg mai departe, reducere la absurd a unei situatii in alt context ideale:”Filosof de-as fi — simtirea-mi ar fi vecinie la aman! I In prelegeri populare idealele le apar I Si junimei generoase, domnisoarelor ce scapar, I La arat ca lumea vis e-un vis sarbad – de motan”. In acest univers fictiv, copie a […]
Comentariul poeziei Floare albastra scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Fiinta “de o suava impudoare” (G. Calinescu), femeia e, frumoasa”, “nebuna”, “dulce”, o reprezentare a feminitatii si “vitalitatii instinctuale”, a “naturii vii” in contrast cu “apatia intelectuala” a barbatului, cu “macrocosmosul inert” la care viseaza el. Chemarea, implicit iubirea, sunt o solutie, sunt alternativa iubirii la durerea lui de a fi. Intregii serii de antinomii, […]
Structura imaginarului in operele scrise de Mihai Eminescu – a treia parte
Aspiratia la totalitate defineste cel mai exact amplitudinea viziunii poetice eminesciene. La baza acesteia sta o gandire metafizica de tip afectiv, pe care criticii au incercat, intr-un fel sau altul, s-o scoata in evidenta, indicand anumite repere filosofice plauzibile, asimilate de poet de-a lungul anilor. G. Calinescu isi incepe exegeza cu o ampla investigatie asupra […]