Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a doua parte

Apa vie a lirei sale izvoraste din dulcea doina romaneasca din nestramutata admiratie fata de Eminescu-cel-Nepereche, precum si din relatia tulburatoare mama-grai-patrie. De altfel, intreaga sa creatie sta sub semnul dragostei. Motivul mamei, risipit cu piosenie atat de generos in toate volumele, se indreapta spre simbolul Patriei – romania. “Identitatea Mama-Patrie isi gaseste “stalpul” de […]

Read More →

Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte

Numai prin limba aceasta, a ta, cititorulule, si in care ti se adreseaza poetul, numai prin acest grai iti poti spune dorul, nesfarsitul dor, sentiment specific romanesc: “in limba ta ti-e dor de mama”. Fiinta adorata simbol central al creatiei lui Vieru, mama, nu putea lipsi nici din aceasta poezie, relatia mama-grai fiind evidenta. Tautologiile […]

Read More →

Comentariul poeziei Izgonirea lui Prometeu scrisa de Alexandru Philippide – a cincea parte

Nefericit purtand impetuos orgoliul superb al zbaterii ce 1-a stigmatizat echivalandu-i traiectoria cu o izgonire (“Si-asa, din izgonire-n izgonire/ sa-mi port prin Haos rasul meu stingher”), o exilare in spatii uranice, ascultand chemarea absolutului cel va absorbi irevocabil, prometeu isi inlesneste despartirea de cotingent. (In Cantecul nimanui, poetul va relua motivul calatoriei intr-un cer pustiu: […]

Read More →

Comentariul poeziei Shakespeare scrisa de Marin Sorescu – prima parte

Poet, dramaturg, romancier, critic si eseist, Marin Sorescu ilustreaza, in chip reprezentativ, nonconformismul unui autor modern. Cu peste trei decenii in urma cand aparea volumul de parodii (de debut), “Singur printre poeti”, G. Calinescu lansa spectaculos poezia lui Marin Sorescu. Folosind procedeul “uitarii in model, “luat de valul imaginatiei” (Eugen Simion), Sorescu scrie pagini originale […]

Read More →

Comentariul poeziei Shakespeare scrisa de Marin Sorescu – a doua parte

Prin adjective si sintagme socante poetul trimite la semnificatiile general-umane pe care piesele sale de teatru le pot sugera. Astfel, este surprinzatoare folosirea adjectivului “sufletesti” ta contextul “In prima zi a facut cerul, muntii si prapastiile sufletesti”. Dramaturgul-demiurg este pus intr-o situatie antisolemna cand, ta ziua a treia, ii invata pe oameni “gusturile” si apar, […]

Read More →

Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic-prima parte

Spiritele alese nu solicita prezentari subiective. Ele raman aceleasi, ta aceeasi aureola vecina cu mitul. In cazul de fata, pentru a nu fi suspectat detasarea noastra obiectiva se voieste constanta si necesara Evocarile unor istorici si critici literari, din ultimul timp, vizand opera si memoria lui Marin Sorescu, scrise cu mintea si cu inima sunt […]

Read More →

Referat despre perioadele Seleucida, Arsacida si Sassanida – a doua parte

De aceea, invazia partilor (171-138 i.e.n.) va aparea ca un fel de reactie “nationala”, iraniana, locala. A treia perioada a istoriei persane incepe odata cu stapinirea partilor si a dinastiei Arsacizilor. Partii inruditi cu triburile scite din stepele Caspicii si ale Aralului invadau periodic podisul Iranului inca din timpul lui Cirus II. Prin anul 255 […]

Read More →

Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic – a doua parte

Un alt indiciu, privind clasicismul greco-latin, il mtalnim in volumele publicate. (Excludem creatiile inedite). Avansul omului superior, “Fata de lucrurile care nu gandesc” se profileaza in poezia Drumul: “Acest tren – martor mi-e Zenon batranul -/Nu ma va ajunge niciodata/Pentru ca eu mereu voi avea un avans/ Fata de lucrurile care nu gandesc/ “. (Poeme, […]

Read More →

Comentariul poeziei Leoaica tanara, iubirea scrisa de Nichita Stanescu- prima parte

Aparitia lui Nichita Stanescu in deceniul al saselea al secolului al XX-lea a constituit un eveniment pentru literatura romana Prin el, lirismul dobandeste drepturile sale. Nichita Stanescu depaseste epoca in care isi fac debutul si Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, alaturandu-se lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu. Din “Cartea de recitire” […]

Read More →

Caracterizarea personajului Stanica Ratiu din opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu-prima parte

Personaj principal, realist (personaj-tip), dinamic, multidimensional. Modalitati de caracterizare: — caracterizare directa: de catre narator (portretul fizic, comentariul auctorial); — caracterizare indirecta: prin limbaj, (dialog, monolog interior), prin gesturi, atitudini caracteristice, comportament. Situat in descendenta unor personaje celebre din istoria romanului romanesc (Dinu Paturica si Tanase Scatiu), personajul Stanica Ratiu iese din limitele tipologiei clasice […]

Read More →