Pe langa procedeul alegoriei, Budai-Deleanu isi mai ia inca o masura de precautie: plaseaza actiunea epopeii in trecut, in secolul al XV-lea, in vremea lui Vlad Tepes, desi scriitorul vorbeste despre realitatile timpului sau. Vlad Tepes este mai mult un simbol al luptei de eliberare nationala. Continutul alegoriei este, pe scurt, urmatorul: spre a nu […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu- a patra parte
Cele mai reusite canturi, din punct de vedere artistic, sunt cantul IX si canturile X-XII. Cantul IX contine o imagine antologica a raiului, in care bunurile se revarsa ca dintr-un adevarat corn al abundentei. Iata cum apare raiul in imaginatia lui Parpangel, ca o proiectie a foamei ancestrale a tiganilor “Rauri de lapte dulce pa […]
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu – a cincea parte
Tiganii isi aleg o comisie si un sfat, un fel de “parlament”, dar indeciziile, in privinta guvernarii, ii conduc spre o solutie de compromis si spre o forma mixta de guvernamant, practic, imposibil de realizat, intrucat contine elemente eteroclite si contradictorii: “Adeca pusera sa nu fie/ Stapania lor nici monarhica/ Nici orice feliu de-aristocratie/ Dar […]
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion – prima parte
Ion Caraion (pseudonimul lui Stelian Diaconescu) apartine asa-numitei “generatii a razboiului”, din care mai fac parte Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru sau Constant Tonegaru. Sensibilitatea lor poetica este marcata de traumele celei de-a doua conflagratii mondiale, astfel ca ni se propune o estetica particulara, care asociaza o irepresibila dorinta de autenticitate, demitizanta, desacralizanta, cu tehnica resuscitarii […]
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion – a doua parte
Aparent, avem de-a face cu un perpetuum mobile, cu o miscare in care cuvantul circula transgreseaza lumile, pornind din gradina adamica plina cu “fructe si pasari”. Plecat din Paradis, adjectivul ajunge sa configureze a alta realitate, suficienta siesi, din moment ce este animata si ea de “pasiuni care se cocoata” si nu se arata scutita […]
Comentariul poeziei Avram Iancu scrisa de Ana Blandiana- prima parte
Drumul poetic al Anei Blandiana se incadreaza in spatiul executiei metrice elegante dominat de tonul elegiac, de confesiune, comunicativ, cu care spiritul cutreierat de inaltimi se ofera cititorului. Matei Calinescu ii remarca “receptivitatea permanenta, lacoma de noi existente”, unita “cu dorinta de a cunoaste, dorinta de daruire”. Caligrafia imagistica contureaza o solidaritate cu lucrurile care […]
Referat despre A treia teapa de Marin Sorescu -partea a treia
Domnul muntean si-a asumat sarcina de “a da cep istoriei”, de a se ingriji cu neinduplecare de tara, “dimineata, la pranz si seara” fara de istov si fara crutari. Actiunile lui sunt uneori disperate, dar totdeauna pornite din dorinta patimase de libertate si neatarnare iar sacrificiul suprem apare implinit prin ideea de permanenta in moarte, […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – prima parte
Vremelnic regizor si ctitor vremelnic de companii teatrale (“Masca”, 'Treisprezece si unu” s.a), G. M. ZAMFIRESCU (1898-1939) s-a impus precumpanitor, in scurta sa viata, ca dramaturg si romancier al mahalalei bucurestene, prin Domnisoara Nastasia, Idolul si Ion Anapoda – in teatru, Madona cu trandafiri. Maidanul cu dragoste, Bariera, Sfanta mare nerusinare, Cantecul de tinelor – […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – partea a doua
Peisajul acestei mahalale sordide este violent colorat de oameni framantati de patimi devoratoare si de aspiratii cutremuratoare. Nastasia uraste Mahalaua Veseliei, cu tot cortegiul de intamplari, umilinte si vexatiuni care i-au agresat dar n-au putut sa-i intineze fiinta ea aspira la o preschimbare a vietii sale, o data cu visata revenire in lumea ei de […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – partea a treia
Citam unul din pasagiile acestei spovedanii tulburatoare, in care Vulpasin sedestainuie lui Ion Sorcova, in ziua in care vine sa ceara mana Nastasiei: “Vulpasin (a inchis ochii suspinat). Carpa, Ioane nene, nimic… Catu-s de mare si voinic, carpa, nimic… (Pornire) Nu-i asa ca-s prost si muiere, ca-s bun de scuipat si de batut la talpi? […]