Drumul initiatic al artei este deschis de cantecul “dintr-un flaut de os”, dupa cum viata printului se va stinge in sunetul dureros al cornului, acompaniat de muzica sferelor. Indemnul vanatorului de a porni dupa o prada rara si dificil de gasit rasuna ca o porunca ferma adresata servitorilor, si nu lasa posibilitatea nesupunerii: “Veniti sa […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion – a treia parte
Intruziunea metalului confera lumii o nota alienanta, tipica pentru mentalitatea artistului sfasiat de contradictii, mentalitatea artistului sfasiat de contradictii, mentalitate care n-a incetat sa se radicalizeze de la romantism incoace, trecand prin simbolism, expresionism si experientele avangardiste. Simetria compozitionala pare afectata de prezenta ultimului vers: “Si asta ma mahneste, Horatiu”, in care exegetii au vazut, […]
Comentariul poeziei Nunta Zamfirei scrisa de George Cosbuc – prima parte
Fara sa-l consideram genial, recunoastem in Cosbuc un creator de valori durabile, cu un aport incontestabil la mladierea limbii romanesti. Poet adevarat (autor al volumelor Balade si idile, 1893; Fire de tort, 1896, Ziarul unui pierde-vara, 1902, si Cantece de vitejie, 1904), artist desavarsit al versului, Cosbuc a fost si un cercetator avizat al creatiei […]
Comentariul poeziei Nunta Zamfirei scrisa de George Cosbuc – a doua parte
Cosbuc transfigureaza ceremonialul unei nunti taranesti (petitul, invitarea nuntasilor si primirea lor, aparitia mirilor si a nasilor, cununia, petrecerea, cu jocul specific romanesc al horei, urarile). Sarbatoarea nuntii se proiecteaza in revarsarea exuberanta de vitalitate a unei feerii idilice. Intreaga poezie – o hora imensa avand ca tema nunta taraneasca – comunica dragostea de viata […]
Comentariul poeziei Nunta Zamfirei scrisa de George Cosbuc – a treia parte
Versificator desavarsit (egalat poate numai de Toparceanu) se supune unui tipar prozodic, clasic in sine si original. Se poate spune ca, in “Nunta Zamfirei” sistemul metric si al rimelor serveste de minune scopului urmarit Rima ramane cu consecventa pe silaba accentuata dupa schema a,a, b, b, b, a. Formatiile sintactice sunt atat de ingenios construite […]
Comentariul poeziei Avram Iancu scrisa de Ana Blandiana- prima parte
Drumul poetic al Anei Blandiana se incadreaza in spatiul executiei metrice elegante dominat de tonul elegiac, de confesiune, comunicativ, cu care spiritul cutreierat de inaltimi se ofera cititorului. Matei Calinescu ii remarca “receptivitatea permanenta, lacoma de noi existente”, unita “cu dorinta de a cunoaste, dorinta de daruire”. Caligrafia imagistica contureaza o solidaritate cu lucrurile care […]
Comentariul poeziei Avram Iancu scrisa de Ana Blandiana- a doua parte
Criticul Al. Piru considera ca “Putini poeti contemporani au mai exprimat cu atata concretete idei filosofice, in fond noi raporturi de cunoastere intre eu si lume, punctul de plecare al oricarei poezii”. In lirica Anei Blandiana, somnul este domeniul abisului, teritoriul beatitudinii magice, preludiu al eternitatii, atractia pentru unitatea initiala pierduta in lirica sa nu […]
Comentariul poeziei Avram Iancu scrisa de Ana Blandiana- a treia parte
Durerea musculara sanctifica, innobileaza neamul. Simbolul este completatul strofa a doua prin imaginea pamantului arat si semanat “cu case vechi de domn”. Sacrificiul autoconsimtit al pamantului care “se ara singur de cutremur” impinge imaginile dincolo de spatiul romantic, deoarece dedesubtul lirismului curgator se sapa intrebari rascolitoare. “Se ara”, “se seamana” sunt vorbe cu patina de […]
Poezia romaneasca dupa cel de-al doilea razboi mondial
si evolutia poeziei urmeaza aceeasi periodizare ca la proza postbelica. intre anii 1944 – 1946 sunt prezente mai multe orientari: poetii “albatrosisti” grupati in jurul revistei cu acelasi nume: Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion, Constant Tonegaru etc.; poetii grupati in Cercul literar de la Sibiu: Radu Stanca, Ion Negoitescu, St. Aug. Doinas etc; precum […]
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu – prima parte
Cel mai de seama reprezentant al “Scolii ardelene” si al iluminismului romanesc ramane Ion Budai-Deleanu. Originar din Cigmaul Hunedoarei, cu studii filosofice si teologice la Viena, cunoscator al literaturilor clasice si moderne, consilier juridic la Lwow, unde merge in 1820, Ion Budai-Deleanu a fost mintea cea mai luminata a vremii lui, un adevarat Luceafar al […]