Desi poate fi raportata la cele mai cunoscute epopei ale lumii:Iliada si Odiseea de Homer, Eneida de Vergiliu, Orlando furioso de Ariosto, Ierusalimul eliberat de Tusso, Paradisul pierdut de Milton, modelul Tiganiadei trebuie cautat in epopeea comica a lui Homer Batrahaniomahia (Razboiul broastelor cu soarecii), Budai-Deleanu isi dadea seama ca chiar daca istoria nationala avea […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu – a treia parte
Pe langa procedeul alegoriei, Budai-Deleanu isi mai ia inca o masura de precautie: plaseaza actiunea epopeii in trecut, in secolul al XV-lea, in vremea lui Vlad Tepes, desi scriitorul vorbeste despre realitatile timpului sau. Vlad Tepes este mai mult un simbol al luptei de eliberare nationala. Continutul alegoriei este, pe scurt, urmatorul: spre a nu […]
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu- a patra parte
Cele mai reusite canturi, din punct de vedere artistic, sunt cantul IX si canturile X-XII. Cantul IX contine o imagine antologica a raiului, in care bunurile se revarsa ca dintr-un adevarat corn al abundentei. Iata cum apare raiul in imaginatia lui Parpangel, ca o proiectie a foamei ancestrale a tiganilor “Rauri de lapte dulce pa […]
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu – a cincea parte
Tiganii isi aleg o comisie si un sfat, un fel de “parlament”, dar indeciziile, in privinta guvernarii, ii conduc spre o solutie de compromis si spre o forma mixta de guvernamant, practic, imposibil de realizat, intrucat contine elemente eteroclite si contradictorii: “Adeca pusera sa nu fie/ Stapania lor nici monarhica/ Nici orice feliu de-aristocratie/ Dar […]
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion – prima parte
Ion Caraion (pseudonimul lui Stelian Diaconescu) apartine asa-numitei “generatii a razboiului”, din care mai fac parte Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru sau Constant Tonegaru. Sensibilitatea lor poetica este marcata de traumele celei de-a doua conflagratii mondiale, astfel ca ni se propune o estetica particulara, care asociaza o irepresibila dorinta de autenticitate, demitizanta, desacralizanta, cu tehnica resuscitarii […]
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion – a doua parte
Aparent, avem de-a face cu un perpetuum mobile, cu o miscare in care cuvantul circula transgreseaza lumile, pornind din gradina adamica plina cu “fructe si pasari”. Plecat din Paradis, adjectivul ajunge sa configureze a alta realitate, suficienta siesi, din moment ce este animata si ea de “pasiuni care se cocoata” si nu se arata scutita […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a doua parte
In pragul senectutii sale, Blaga a trait o splendida “vara a sangelui”, a carei experienta s-a cristalizat intr-un lirism de o puritate desavarsita, transparent si solar, de o inegalabila forta in calmul sau de element cosmic – care reprezinta cea mai inalta culme a creatiei sale. Cele mai frumoase poeme de dragoste ale lui Blaga […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a treia parte
In chemarea femeii, cuvantul dor implica nevoia de regasire a fiintei noastre intr-o alta durata Cantecul iubitei este ca al Isoldei, aspiratie de total, de vesnicie prin dragoste: 'Femeie/ ce mare porti in inima si cine esti?/ Mai canta-mi inca o data dorul tau, Sa te ascult/ si clipele sa-mi para niste muguri plini/ din […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a patra parte
Poezia indica o mutare a naturii in sufletul poetului, cu tot ceea ce in eternitate se “desfasoara” in ea “Iubito-mbogateste-ti cantaretul/ muta-mi cu mana ta in suflet lacul, si ce mai vezi, vapaia si inghetul/ dumbrava, cerbii, trestia si veacul.” Poetul accepta lumea asa cum aceasta i se daruie, prin intermediul iubitei, lumea buna si […]
Referat despre A treia teapa de Marin Sorescu -partea a treia
Domnul muntean si-a asumat sarcina de “a da cep istoriei”, de a se ingriji cu neinduplecare de tara, “dimineata, la pranz si seara” fara de istov si fara crutari. Actiunile lui sunt uneori disperate, dar totdeauna pornite din dorinta patimase de libertate si neatarnare iar sacrificiul suprem apare implinit prin ideea de permanenta in moarte, […]