Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]
Category: Referate
Referate
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a patra parte
Daca in prima parte a studiului, esteticianul are in vedere materialul poeziei (conditia materiala a acesteia), cea de-a doua parte este rezervata ideilor care constituie obiectul poeziei, intitulandu-se in mod semnificativ Conditiunea ideala a poeziei. Titu Maiorescu porneste de la considerentul ca “ideea” sau “obiectul” exprimat prin poezie este in mod obligatoriu “un simtamant sau […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a cincea parte
In aceasta situatie, moralitatea artei tine in exclusivitate de “tratarea” ideal-artistica a unui subiect ce poate fi luat (si) din realitatea poporului, cata vreme artisticul sublimeaza realul. Titu Maiorescu subliniaza insa ca moralitatea artei este incompatibila cu morala explicita, cu acele “invataturi morale” inserate mai mult ori mai putin sesizabil in textul literar. Pentru Maiorescu, […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a sasea parte
Partea a doua a articolului debuteaza cu prezentarea culturii lui Eminescu: om al timpului modern, poetul are o cultura in care a gasit “materialul concret” pentru ideile lui teoretice. Dar cuprinsul ideatic, fondul cultural se legitimeaza poetic numai prin, formafrumoasa” a poeziei, forma indicata de altfel de critic drept “partea cea mai sugestiva in opera […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a saptea parte
Semnificativ pentru activitatea de critic literar a lui Maiorescu este si articolul Poeti si critici, care marcheaza sfarsitul criticii generale. Odata cu afirmarea noii directii in cultura romaneasca, directie pe care criticul a sustinut-o si a impus-o, scade si necesitatea criticii literare ca actiune generala. Raportul dintre miscarea literara si critica este invers proportional, aspect […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a opta parte
In absenta unor continuturi pe masura, formele imprumutate nu numai ca nu sunt viabile, ci, mai mult chiar, se compromit, se discrediteaza in opinia publica, iar consecinta acestei discreditari nu poate fi alta decat intarzierea producerii fondului adecvat ce, chiar devenit realitate in viitor, nu ar mai corespunde acestor forme degradate intre timp. Directia contemporana […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – prima parte
Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 (20 decembrie 1849, dupa marturiile poetului si ale unor membri ai familiei), la Botosani sau Ipotesti. Numele de nastere: Mihai Eminovici. Era al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, descendent al unei familii de tarani romani stabiliti in nordul Moldovei (originari – se pare […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a doua parte
In toamna anului 1866 trece in Muntenia, unde e sufleur si copist in trupele lui Iorgu Caragiale (1866 – 1868), Pascali (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti, pana cand tatal sau intervine hotarat si-l trimite la studii la Viena, desi situatia scolara pare neclarificata. La Viena, audiaza, intre 1869 -1872, ca Ausserordentlich, cursuri de […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a treia parte
Din anul 1877 e la Bucuresti, redactor (alaturi de Slavici si Caragiale) la ziarul “Timpul”, apoi redactor-sef. Dupa sase ani de epuizanta activitate publicistica, Eminescu se imbolnaveste grav (iunie 1883). Urmeaza ani de suferinta si tratament in sanatorii de specialitate, in tara si strainatate. In decembrie 1883, T. Maiorescu ii scoate volumul de Poesii, pe […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a patra parte
In Eminescu insusi traiesc doua suflete: unul pasional demoniac, altul senin melancolic. O optiune pur romantica exprimase Eminescu ceva mai inainte intr-un alt poem programatic, La Heliade (1867). Heliade este poetul profet a carui voce tulbura “marea moarta” cu “ape de plumb” vestind apocalipsa si regenerarea. In Epigonii, nihilismul poetului se accentueaza. Poetul intuieste criza […]